Potrivit raportului “The Global Liveability Report 2017”, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), Melbourne a obținut cel mai mare punctaj, din cele 140 de orașe analizate.

Punctajul se calculează luând în considerare 30 de factori calitativi, între care sistemul de sănătate, nivelul de educație sau infrastructură, care permit locuitorilor să aibă o calitate a vieții ridicată.

Astfel, Melbourne a fost cotat cu 97,5 puncte din 100 și stă cel mai bine la sistemul de sănătate, la educație, infrastructură, precum și stabilitate, cultură și mediu înconjurător.

Pe locul al doilea s-a plasat capitala Austriei, Viena, la o diferență de doar 0,1% de prima poziție. În afara Vienei, în top 10 se mai găsesc doar două orașe din Europa, respectiv Helsinki (Finlanda) și Hamburg (Germania), pe locurile 9 și 10.

În rest, locurile 3, 4 și 5 au revenit unor orașe din Canada (Vancouver, Toronto și Calgary), pe 6 și 7 s-au clasat Adelaide și Perth, din Australia, iar locul 8 este ocupat de Auckalnd, Noua Zeelandă.

Potrivit realizatorilor analizei, orașele europene nu se mai regăsesc pe primele locuri în clasament, pentru că au pierdut mult la capitolul securitate și siguranță, din cauza atacurilor teroriste din Paris, Manchester sau Stockholm.

La polul opus, orașele cu un standard al vieții foarte scăzut sunt cele din țările măcinate de război și de terorism, Damascul (Siria) ocupând primul loc de la coada clasamentului, respectiv 140. Alte orașe catalogate ca fiind periculoase sunt Lagos (Nigeria), Tripoli (Libia), Dhaka (Bangladesh), Port Moresby (Papua Noua Guinee) și Alger (Algeria).

În ceea ce privește orașele in care nivelul de trai s-a îmbunătățit în ultimul an, lider este Teheran, capitala Iranului, urmat de Dubai, Abidjan (Coasta de Fildeș), Harare (Zimbabwe) şi Colombo (Sri Lanka).

De cealaltă parte, orașele în care calitatea vieții s-a deteriorat în 2017 sunt, în general, cele din țari aflate în conflict, cum ar fi Kiev, Damasc şi Tripoli, urmate însă de Detroit şi Moscova, primul din cauza crizei economice care l-a dus la un pas de faliment și al doilea din cauza sanctiunilor economcie impuse de comunitatea internațională Rusiei, din cauza implicării în conflictual din Ucraina.