Este vorba despre Estonia. Acolo, numeroase lucruri care la noi presupun alergătură pe la diverse instituţii, se obţin cu doar câteva click-uri.

Iar din primăvara anului viitor guvernul ar vrea să renunțe şi la acestea.

Proaspăt venit pe lume, micuţul Oskar este pe cale să devină cetăţean al Estoniei. Pentru a-l înscrie la evidenţa populaţiei, părinţii nu trebuie să părăsească spitalul. Cu un laptop şi un dispozitiv de citire în care îşi introduc cărţile de identitate cu microcip, se conectează la toate instituţiile la care trebuie să anunţe naşterea.

După ce am înregistrat numele copilului, putem solicita prin intermediul aceluiaşi sistem alocaţie şi celelalte ajutoare la care avem dreptul, precum şi documentul de identitate”, spune părinții acestuia.

Astfel de lucruri sunt absolut fireşti în Estonia, o țară cu 1,3 milioane de locuitori, unde sectorul IT reprezintă aproape 6% din economie. Lansat în 1997, proiectul de digitalizare a administraţiei a ajuns mai departe decât oriunde în lume.

Autentificarea electronică şi semnăturile digitale au redus mult interacţiunile fizice cu instituţiile. De la vot până la înregistrarea unei firme, totul se poate face online. Doar căsătoria, divorţul şi transferul de proprietate mai necesită prezenţa unui funcţionar. Iar de anul viitor lucrurile ar trebui să fie şi mai simple.

“Când se naşte un copil, niciunul dintre părinţi n-ar trebui să solicite nimic: concediu de maternitate, alocaţie de la primărie, loc la creşă, înregistrarea numelui copilului. Toate aceste lucruri, furnizate de diferite instituţii, ar fi livrate automat prin intermediul sistemului. Iar acest lucru se va întâmpla în Estonia în primăvara anului 2019”, promite Martens Caveats, consilier guvernamental.

Pentru ca acest obiectiv să devină realitate, statul adună o cantitate uriaşă de informaţii despre cetăţeni. De la notele din şcoala primară până la amenzile de circulaţie, totul este păstrat în baze de date interconectate.

Practic, orice informaţie pe care o au autorităţile despre o persoană este digitală. Nu colectăm informaţii pe hârtie. Oamenii trebuie să aibă încredere în sistem, dar pentru a crea încredere, e nevoie de transparenţă. De aceea, oamenii au acces la propriile date. Şi tot de aceea, ei pot vedea dacă autorităţile le-au folosit datele”, explică Indrek Onnik, director e-Estonia.

O societate în asemenea măsură digitalizată riscă să fie îngenuncheată de un atac cibernetic de amploare, aşa că autorităţile din Estonia şi-au luat măsuri de siguranţă. Pe lângă investiţiile în securitate cibernetică, au şi planuri de urgență - servere cu statut de ambasadă în țări precum Luxemburg, de unde pot fi repuse în funcţiune serviciile digitale.