Bancnotele nationale, pe care vom vedea in curand si imaginea actritei Greta Garbo, sunt folosite in numai 20% din tranzactiile din magazine, potrivit unor date ale Federatiei de schimb suedeze, preluate de Bloomberg.

“Am renuntat la operarea cu lichiditati, pentru ca pur si simplu vedem o schimbare in comportamentul consumatorilor. Numai cinci procente dintre clientii nostri mai fac tranzactii cu cash la ghiseu”, explica Anna Sundblad, purtatoarea de cuvant a Swedbank.

Cererea clientilor pentru servicii care presupun bani cash la Nordea, cea mai mare banca din Scandinavia, scade cu 20% in fiecare an, potrivit lui Erik Durhan, purtatorul de cuvant al bancii. Si presedintele Nordea, Bjoern Wahlroos, este de parere ca sfarsitul banilor in forma fizica este un pas natural in procesul de evolutie, care a dus deja la disparitia carneturilor de cecuri.

Bancile renunta treptat la monede si bancnote

“Tarile nordice nu au mai folosit carnetele de cecuri de acum aproximativ 30 de ani, in timp ce in SUA inca este o forma de plata populara, ca si in Marea Britanie. Este cat se poate de logic ca, daca am renuntat la cecuri acum 30 de ani, sa fie acum randul monedelor si al bancnotelor”, e de parere Wahlroos.

Indiferent daca se intampla din cauza aversiunii fata de banii tipariti, cert e ca sectorul financiar din Suedia se descurca mai bine decat restul bancilor din majoritatea tarilor de pe continent, de la inceputul crizei. Actiunile de la Nordea au crescut cu 22% in acest an, cele de la SEB cu 24%, iar Swedbank a castigat si ea 19%.

De asemenea, acestea sunt unele dintre cel mai bine capitalizate banci din Europa, multumita reglementarilor din tara, care depasesc cu mult standardele europene impuse de Comitetul de Supervizare Bancara, de la Basel.

Operatiunile cu cardul aduc profituri uriase bancilor

Un alt avantaj al renuntarii la cash il reprezinta reducerea cheltuielilor, dar si profituri mai mari din afacerea cu carduri. SEB, spre exemplu, a obtinut un profit de 683 milioane de dolari anul trecut, numai prin prisma operatiunilor cu carduri, in conditiile in care banca a renuntat la 70% dintre serviciile cu lichiditati.

Dintre marile banci suedeze, Svenska Handelsbanken este singura care inca mai ofera astfel de servicii si, potrivit purtatorului sau de cuvant, Henrik Westman, va continua sa o faca atata timp cat va exista cerere pe piata. Reversul medaliei este ca tot aici s-au inregistrat si cele mai multe tentative de furt din Suedia. La nivel national insa, talhariile s-au imputinat simtitor, din cauza ca oamenii nu mai poarta banii asupra lor. Anul trecut au fost raportate numai cinci incidente, fata de 16, cate au fost in 2011, conform Asociatiei Bancherilor din Suedia.

Uniunea sectorului financiar din Suedia, ce reprezinta angajatii din tot sectorul financiar al tarii, vrea sa se renunte definitiv la bani, pentru o mai buna siguranta a intregului domeniu bancar. Si deja unii retaileri locali au renuntat sa mai accepte platile cu bani cash.

Dar daca in Suedia numarul de plati cu cardul inregistreaza o crestere puternica si constanta, in Germania, cea mai mare putere economica din Europa, nici macar lanturile mari de magazine, cum ar fi Ikea, nu accepta plata cu carduri Visa sau MasterCard, ci doar cu bani cash sau carduri EC. Si in Marea Britanie 58% dintre populatie prefera metoda clasica de plata, un numar care inregistreaza chiar un usor trend crescator.