Norvegia este cel mai mare producător de ţiţei din Europa Occidentală şi al doilea din Europa, după Rusia.

Investiţiile statului nordic în domeniul energiei sunt în creştere, după declinul cauzat de scăderea preţului ţiţeiului în perioada 2014 - 2016, scrie Agerpres.

În pofida majorării investiţiilor, producţia de ţiţei a Norvegiei în 2018 s-a situat la 86,2 milioane de metri cubi (mcm), sau 542 milioane de barili, sub ţinta stabilită de 90,2 mcm, a informat NPD.

Şeful NPD, Bente Nyland, a declarat pentru Reuters că producţia din 2018 şi cea estimată pentru acest an sunt mai scăzute decât se estima anterior din cauza întârzierii punerii în exploatare şi a dificultăţilor înregistrate la câteva zăcăminte.

În 2019, producţia de ţiţei se va situa la 82,2 mcm, faţă de estimarea precedentă, de 87,2 mcm, dar va creşte la peste 100 milioane de metri cubi în 2020 după ce Equinor va începe extracţiile din gigantul zăcământ Johan Sverdrup din Marea Nordului.

Anul trecut, producţia de gaze naturale a Norvegiei s-a situat la 119,3 miliarde de metri cubi (bcm), sub ţinta de 121,2 bcm. În 2019, producţia ar urma să crească uşor, la 119,5 miliarde de metri cubi, dar tot sub estimarea precedentă, de 121,4 bcm şi sub nivelul record de 122 bcm înregistrat în 2017.

Producţia combinată de gaze şi ţiţei a Norvegiei ar urma să ajungă până în 2023 la nivelul record realizat în 2004, în urma majorării extracţiilor din zăcământul Sverdrup, care ar urma să reprezinte aproximativ 40% din producţia de ţiţei a Norvegiei după 2022.

Grupul energetic austriac OMV AG are participaţii la peste 30 de licenţe de pe platoul continental norvegian, inclusiv la zăcămintele Gullfaks, Gudrun şi Edvard Grieg precum şi la zăcământul de gaze arctic Aaasta Hansteen.

Norvegia strânge banii pe care îi câștigă din expoatarea rezervelor de petrol într-un fond suveran, care a a atins valoarea de 1 trilion de dolari, pentru prima data de la înființarea lui, în anii ’90.

Astfel, teoretic, fiecare din cei 5,3 milioane de cetățeni ai Norvegiei deține aproape 200.000 de dolari în fondul suveran, care ar urma să finanțeze bunăstarea țării atunci când resursele de petrol se vor termina.

Valoarea fondului a crescut de 13 ori, începând din 2002 și până în prezent. La început, a investit doar în obligațiuni guvernamentale, însă în prezent 65% din deținerile sale sunt actiuni la diverse companii. Acțiunile deținute de fondul suveran norvegian în cele aproape 9.000 de companii reprezintă 1,3% din acțiunile existente în întreaga lume și 2,3% din cele europene.