Nava a ajuns luni la gaura de sondă Türkali-1 din câmpul de gaze Sakarya, după ce a finalizat lucrările de mentenanţă la un port din oraşul de coastă Filyos.

"Am început forajele la aura de sondă Türkali-1 după finalizarea lucrărilor pregătitoare. Forajele se vor întinde pe o perioadă de 75 de zile", a spus Fatih Dönmez într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter, scrie Agerpres.

În luna august, aceeaşi navă Fatih a descoperit un câmp în Marea Neagră care ar conţine 405 de miliarde metri cubi de gaze naturale.

Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat la aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Citește și: Când vor fi scoase gazele din Marea Neagră. Gigantul de stat care vrea să intre în proiect, alături de Petrom

Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023. O sursă din apropierea acestui dosar a spus că autorităţile turce mizează pe livrări anuale de 15 miliarde metri cubi începând din 2025.

Autorităţile de la Ankara intenţionează să trimită o a doua navă de foraj, denumită Kanuni, pentru operaţiuni în Marea Neagră.

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei. Autorităţile de la Ankara sunt interesate să găsească rezerve energetice semnificative care să permită Turciei să îşi reducă importurile din Iran, Irak şi Rusia.

În Marea Neagră românească există un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, însă marile proiecte sunt îngheţate din cauza legislaţiei din sectorul petrolier offshore.

În acest moment, OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Anul trecut, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a anunșat joi că Guvernul român îşi doreşte ca extracţia gazelor din zăcământul offshore Neptun Deep să înceapă până în 2025 şi pregăteşte o propunere de modificare a Legii offshore.