"Unităţi ale Marinei au fost desfăşurate de ieri (marţi - n.r.) în sudul şi sud-estul Mării Egee", a declarat această sursă. Unităţile respective "sunt pregătite să răspundă oricărei activităţi", a adăugat ofiţerul, potrivit Agerpres.

Comandamentul forţelor maritime le-a cerut marinarilor să ignore o restricţie a navigaţiei maritime decretată de Turcia.

Potrivit publicaţiei elene Greek City Times, care citează surse militare, Turcia ar fi trimis în zonă 17 nave de război de la baza navală Aksaz din Physkos (Marmaris, în turcă).

Armata greacă a fost pusă în stare de alertă, iar şeful statului major general al apărării naţionale elene (GEETHA), Konstantinos Floros, şi-a scurtat vizita în Cipru pentru reveni de urgenţă în ţară. Militarii greci care intenţionau să intre în permisii şi concedii şi-au văzut aprobările suspendate.

Totodată, potrivit presei elene, două avioane F-16 ale aviaţiei militare turce au survolat insulele greceşti ale arhipelagului Kastellorizo, fiind interceptate de aparate F-16 ale aviaţiei elene.

Premierul grec Kyriakos Mistotakis a convocat pentru joi şi vineri întâlniri separate cu liderii partidelor politice elene pentru a aborda "subiecte naţionale", potrivit biroului său de presă.

În cadrul activităţilor sale de explorare a hidrocarburilor în curs, Turcia a anunţat "public" trimiterea navei sale Oruc Reis în Mediterana de Est începând de marţi, conform unui comunicat de miercuri al Ministerului turc de Externe.

Atena a protestat oficial împotriva acestor deplasări în apropierea arhipelagului grecesc Kastellorizo. "Anunţarea explorărilor turceşti într-o secţiune a platoului continental grec constituie o escaladare a tensiunii în regiunea noastră", a declarat marţi Ministerul grec de Externe.

"Cerem Turciei să-şi înceteze imediat activităţile ilegale care încalcă drepturile noastre suverane şi subminează pacea şi securitatea în regiune", a adăugat MAE grec.

Or, Ankara afirmă că zona maritimă în care au loc explorările se află "în întregime pe platoul continental turc, aşa cum a fost declarat Naţiunilor Unite", potrivit lui Hami Aksoy, purtător de cuvânt al MAE turc.

Ţări vecine şi membre NATO, Grecia şi Turcia au istoric relaţii tensionate

Ankara contestă că insulă grecească Kastellorizo, "cu suprafaţa de 10 km pătraţi, la doar 2 km de Anatolia (în Turcia) şi la 580 km de Grecia continentală, poate genera un platou continental de 40.000 km pătraţi", potrivit unui comunicat. Kastellorizo este cea mai mare insulă a arhipelagului omonim din Marea Egee.

Atena denunţă controversatul acord turco-libian, semnat anul trecut, de împărţire a spaţiilor maritime între Ankara şi guvernul de la Tripoli.

Atena consideră că acest acord urmăreşte să sporească influenţa Turciei în Mediterana, unde această ţară a efectuat recent foraje exploratorii în apropierea Ciprului, suscitând protestele ţărilor vecine, Cipru, Grecia şi Egipt.

La Bruxelles, Nabila Massrali, purtătoare de cuvânt a UE, a declarat că Turcia trimite "un mesaj negativ" cu privire la relaţiile turco-europene.

Turcia, candidată pentru a adera la UE, "trebuie să se angajeze fără echivoc pentru relaţii de bună vecinătate, aplicarea acordurilor internaţionale şi rezolvarea paşnică a disputelor în acord cu Charta ONU", a declarat ea presei.

UE, care a condamnat deja aceste "foraje ilegale", "a subliniat în mai multe rânduri că delimitarea zonelor economice exlusive şi ale platoului continental trebuie stabilită prin dialog şi negocieri de bună credinţă", a adăugat aceasta.

Macron denunţă încălcarea suveranităţii greceşti şi a celei cipriote de către Turcia

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat joi "încălcarea" suveranităţilor greceşti şi cipriote de către Turcia în Mediterana orientală pe fondul recrudescenţei tensiunilor între Atena şi Ankara, informează AFP.

"Vreau să exprim încă o dată deplina solidaritate a Franţei cu Ciprul, dar de asemenea cu Grecia, faţă de încălcarea suveranităţii lor de către Turcia. Nu este acceptabil ca spaţiul maritim al unui stat membru al Uniunii noastre să fie încălcat sau ameninţat. Cei care contribuie la aceasta trebuie să fie sancţionaţi", a subliniat preşedintele francez.

În Mediterana orientală, problemele energetice şi de securitate "sunt miza luptelor pentru putere, în special ale Turciei şi Rusiei, care se afirmă din ce în ce mai mult şi în faţa cărora Uniunea Europeană cântăreşte încă prea puţin", a adăugat Emmanuel Macron.

Factorii de tensiune s-au înmulţit în ultimii ani în zona acestei mări, unde mai multe puteri ca Turcia, Israel, Egipt şi Grecia sunt în concurenţă pentru resurse energetice. Degradarea crizei libiene, unde Turcia şi Rusia sunt în poziţii de forţă, este un alt factor de tensiune.

Referitor la Libia, "nu putem lăsa acolo ca puteri străine, oricare ar fi ele, să încalce embargoul asupra armelor", a adăugat Macron, reamintind că este necesară aplicarea sancţiunilor "pentru a obţine o încetare a focului şi a iniţia o dinamică reală spre o rezolvare politică a conflictului libian".

Franţa a denunţat în mai multe rânduri ingerinţele turce în criza libiană şi tensiunile între cele două ţări au crescut treptat, în special după un incident maritim între două nave de război.

"Într-un cuvânt, Europa trebuie să întreprindă o reflecţie aprofundată asupra subiectelor de securitate în Mediterana", a insistat Emmanuel Macron, care va găzdui - pentru a evoca aceste probleme - un summit al ţărilor din sudul UE, numit Med 7 (Franţa, Spania,Portugalia, Italia, Grecia, Malta şi Cipru), "la sfârşitul lui august sau începutul lunii septembrie".