Angela Merkel va cere in septembrie alegatorilor un al treilea mandat de cancelar, in fruntea aceleiasi coalitii de centru-dreapta. In interviul acordat in fiecare vara postului ARD, Merkel a fost intrebata daca germanii vor vedea numai dupa alegeri "nota de plata" pentru rezolvarea crizei. Cancelarul a replicat ca Spania, Portugalia si Grecia au inca nevoie de programe de finantare externa, potrivit Bloomberg, preluata de Mediafax.

"Nu tinem pe nimeni in bezna legat de ceea ce trebuie facut si vom continua in aceasta maniera", a declarat Merkel in interviul difuzat duminica.

Alegerile din Germania reprezinta in continuare principalul determinant al politicii anti-criza a Uniunii Europene, in ciuda turbulentelor politice din Spania si Portugalia si riscului de tensiuni sociale din Grecia pe fondul unui nou val de concedieri in sectorul public convenit de guvern cu UE si FMI. Cu 10 saptamani pana la scrutinul din 22 septembrie, sondajele arata ca Merkel are sanse tot mai mari sa-si asigure cel de-al treilea mandat.

Astfel, coalitia condusa de Uniunea Crestin-Democrata conduce in sodaje cu 40%, iar partenerul de coalitie FDP are o cota de 6,5%, potrivit unui sondaj Allensbach. Cu aceste scoruri, coalitia ar castiga majoritatea in camera inferioara a Parlamentului.

Merkel a indemnat duminica alegatorii sa acorde coalitiei un nou mandat. "Ma concentrez pe obiectivul meu - vreau continuarea coalitiei crestin-liberale", a afirmat cancelarul in interviul acordat ARD.

Intre timp, tensiunile politice din sudul zonei euro ameninta sa reaprinda criza financiara. In Portugalia, costul de finantare pe 10 ani a atins vineri 7,51%, fata de 5,2% in luna mai, dupa ce presedintele Anibal Cavaco Silva a cerut partidelor de la putere si din opozitie sa ajunga la un acord "de salvare nationala". Politicienii de la Lisabona negociaza o intelegere care sa permita incheierea cu succes a programului de finantare externa de 78 miliarde euro anul viitor si organizarea de alegeri anticipate.

In Spania, a patra economie din zona euro, guvernul se clatina dupa ce premierul Mariano Rajoy a fost acuzat ca ar fi primit plati ilegale. Opozitia i-a cerut joi lui Rajoy sa dea socoteala in fata Parlamentului in ceea ce priveste informatiile aparute in presa potrivit carora ar fi obtinut bani in mod ilicit in perioada 1997-1999, pe cand ocupa functia de ministru al Educatiei si Culturii. Partidul Popular, care sustine guvernul, a blocat solicitarea opozitiei. Principalul lider al opozitiei, Alfredo Perez Rubacalba, seful Partidului Socialist, a cerut demisia premierului.

La Atena, guvernul condus de premierul Antonis Samaras va incerca in aceasta saptamana sa treaca prin Parlament cele mai recente masuri convenite cu UE, FMI si BCE, de a concedia 15.000 de bugetari si de a plasa alti 25.000 intr-o rezerva speciala, pe salarii mai mici, de unde vor putea fi transferati sau concediati. Functionarii publici au organizat saptamana trecuta mai multe mitinguri de protest, iar sindicatele au cerut o greva generala de 24 de ore pentru marti, 16 iulie.

Coalitia lui Samaras a fost zguduita saptamana trecuta de retragerea Stangii Democrate, care a protestat asfel fata de inchiderea televiziunii de stat ERT. Samaras se bazeaza acum in Parlament pe loialitatea Partidului Noua Democratie, rivalul istoric al Pasok, formatiunea condusa de premier. Cele doua partide rivale au o majoritate de 5 voturi in legislativul cu 300 de membri.