Era rezultatul asteptat, dupa ce Troica (UE-BCE-FMI) pompase 240 de miliarde de euro in economia Greciei pentru ca aceasta sa evite defaultul, iar Comisia Europeana acceptase restructurarea datoriilor, elenii fiind sigurii din UE care au beneficiat de un asemenea tratament.

Toate aceste eforturi, facute pentru a pastra tara in zona euro, o eventuala iesire a acesteia din blocul monetar fiind o necunoscuta (avand in vedere ca niciun alt stat nu mai iesise din UE sau din zona euro), dar care anunta o adevarata apocalipsa peste Europa.

La mai putin de doua luni de la acel moment, Grecia intra intr-o noua faza a crizei, de data aceasta, sustin economistii, mai intensa si mai periculoasa decat cea din ultimii ani. Iar presupsa declaratie a Angelei Merkel, potrivit careia este pregatita sa lase Grecia sa iasa din zona euro, este cu atat mai surpinzatoare cu cat cancelarul german a infruntat intreaga Europa pentru a salva Atena, in 2012.

Inca de la debutul crizei din zona euro, UE a facut experimente cu Grecia. Statul elen a fost primul care a primit un ajutor extern de salvare pentru evitarea falimentului, in 2010. A fost subiectul unor discutii aprinse despre posibilitatea excluderii din blocul monetar, in 2011 si 2012 si a fost prima tara din UE careia i s-au sters din datorii.

Linistea dinaintea furtunii

La jumatatea lunii noiembrie, anul trecut, Institutul Elen de Statistica anunta o crestere a PIB-ului Greciei cu 0,7%, in trimestrul al treilea, care, coroborata cu cresterea din trimestrul anterior, scotea tara dintr-o recesiune care dura de sase ani.

Cresterea economica se datora, in primul rand, rezultatelor inregistrate de turismul elen anul trecut, dar si imbunatatirii increderii in economia Greciei si stabilitatii cheltuielilor consumatorilor.

Dupa anuntarea acestor rezultate optimiste, atat autoritatile din Grecia, cat si institutii internationale precum Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul International Monetar, estimau o crestere de 0,6% a economiei elene in 2014 si de 2,9% in 2015.

In ultimele zile ale lunii decembrie anul trecut, optimismul elenilor era din nou daramat de criza. De data aceasta o noua criza, sustin analistii, mai periculoasa si mai intensa ca cea traversata in ultimii sase ani de eleni, care au indurat masuri de austeritate dramatice.

Pe 29 decembrie, Parlamentul de la Atena a esuat pentru a treia oara in alegerea presedintelui, ceea ce a generat alegeri anticipate, programate pe 25 ianuarie. Iar ingrijorarile sunt cu atat mai mari cu cat toate sondajele indica o crestere masiva a simpatiei electoratului pentru partidul de extrema stanga Syriza, care isi face campanie cu promisiunea stoparii dependentei de institutiile financiare internationale.

Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat in repetate randuri ca vrea sa puna capat politicii de austeritate impuse tarii de creditorii internationali (troica UE-BCE-FMI) in schimbul imprumutului de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, sa negocieze o noua restructurare a datoriei publice. Discurs care ii unge la inima pe milioanele de greci care si-au pierdut joburile, primesc salarii reduse sau nu au unde sa se angajeze, dupa ani de zile de austeritate impusa de Bruxelles.  

Citeste si: Cum s-a nascut Syriza, partidul de stanga care ar putea produce o noua criza internationala

Cutremur in Europa

O presupusa declaratie a cancelarului Angela Merkel, publicata “pe surse” de saptamanalul gemran Der Spiegel, potrivit careia ea este pregatita sa lase Grecia sa iasa din zona euro, in cazul sosirii la putere a stangii radicale, a facut, duminica, inconjurul mapamondului.

"Guvernul german considera aproape inevitabila iesirea Greciei din zona euro daca seful opozitiei Alexis Tsirpas (Syriza, stanga radicala) va conduce guvernul dupa alegerile (legislative din 25 ianuarie), va abandona politica de austeritate bugetara si nu va mai rambursa datoriile tarii", scria duminica Der Spiegel, citand "surse apropiate Guvernului german".

Potrivit presei germane, Angela Merkel si ministrul german de Finante Wolfgang Schäuble (ambii conservatori din cadrul CDU) incearca, de fapt, prin acest mesaj, sa exercite presiuni asupra alegatorilor eleni ca sa nu voteze cu stanga extremista.

Iesirea Greciei din zona euro este, la fel ca si in urma cu doi ani, o necunoscuta si nimeni nu stie exact care vor fi consecintele atat asupra economiei statului elen cat, mai ales, asupra celor ramase in blocul monetar.

In teorie, niciun mecanism nu prevede iesirea unei tari din zona euro. Dar, potrivit Berlinului, in cazul in care Grecia nu isi va mai indeplini angajamente, BCE ar putea restrange posibilitatile de refinantare a bancilor grecesti pana la punctul de a obliga Atena sa reintroduca drahma.

Acelasi tip de discurs, chiar daca mai putin radical, a venit si din Franta, presedintele Hollande atentionand poporul grec ca trebuie sa-si respecte angajamentele. "Grecii sunt liberi sa isi aleaga destinul dar, in acelasi timp, exista angajamente pe care si le-au asumat. Totul va trebui, evident, respectat", a declarat Francois Hollande intrebat la postul de radio France Inter despre o posibila victorie a stangii radicale Syriza la alegerile legislative din 25 ianuarie.

Cat priveste iesirea efectiva din zona euro, desi nimeni nu stie adevarata dimensiune a consecintelor, toti economistii sunt de acord ca nu poate fi decat rau, atat pentru Grecia, cat si pentru restul tarilor din eurozona.

Barry Eichengreen, economist in cadrul Universitatii din California, a declarat ca iesirea Greciei din zona euro va determina investitorii sa isi retraga depozitele din bancile din Grecia, plasamentele in actiunile companiilor se vor reduce, toate acestea culminand, probabil, intr-o serie de masuri stricte din partea autoritatilor elene pentru controlarea fluxurilor de capital.

"Pe termen scurt, iesirea Greciei ar echivala cu falimentul Lehman Brothers la patrat", a avertizat Eichengreen. Economistul american estimeaza ca politicienii europeni isi vor "inghiti nodul din gat din nou" si vor face compromisurile necesare pentru a mentine Grecia in uniunea monetara. "Desi pastrarea zonei euro in forma actuala va fi un demers costisitor, dificil si dureros pentru politicieni, destramarea acesteia va fi inca si mai costisitoare si dificila", a spus Eichengreen.

Ca reactie la dezbaterile privind excluderea Greciei din zona monedei unice, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene a explicat ca apartenenta unei tari la zona euro este "irevocabila”.

"Apartenenta la zona euro este irevocabila", a declarat Annika Breidthardt, amintind ca aceasta regula este inscrisa in Tratatul de la Lisabona, in "Articolul 140, paragraful 3". "Nu vom face speculatii si scenarii care risca sa fie interpretate intr-un context care nu va fi", a explicat un alt purtator de cuvant, Margaritis Schinas.

Partidul lui Papandreou, strategie pentru slabirea Syriza?

In acest context tensionat, fostul premier socialist grec Giorgios Papandreou si-a anuntat, vineri, intentia de a crea o "noua miscare progresista" cu trei saptamani inaintea alegerilor legislative din Grecia, provocand nemultumirea socialistilor din Pasok.

"Un an nou. Un nou inceput", scrie Giorgios Papandreou pe site-ul sau de Internet. "A venit momentul (...) sa construim cu totii impreuna o casa politica ce trebuie sa gazduiasca principiile noastre progresiste". Giorgios Papandreou explica faptul ca noua miscare va lucra in Parlament, dupa alegerile legislative din 25 ianuarie, "pentru o iesire definitiva (a Greciei) din criza".

Pasok, condus in prezent de Evangelos Venizelos, a deplans "aceasta actiune politica absurda" a lui Papandreou care urmareste sa "divizeze Pasok, cu cateva zile inaintea alegerilor si sa creeze un partid personal" pentru "propriile sale interese".

Fiul lui Andreas Papandreou, fondatorul "Miscarii socialiste panelenice", Pasok, creata in 1974 imediat dupa caderea dictaturii coloneilor, Giorgios Papandreou, in varsta de 62 de ani, si-a construit cariera politica in cadrul acestui partid in calitate de deputat sau ministru inainte de a fi ales presedintele partidului in 2004 si cinci ani mai tarziu, premier.

Artizan al recursului Greciei la mecanismul de salvare UE-FMI, in timpul crizei datoriilor din 2010, el a fost constrans sa demisioneze la sfarsitul lui 2011 din functia de prim-ministru si de la presedintia Pasok, dupa scandalul provocat in Grecia si in Europa de propunerea sa de organizare a unui referendum pe tema euro in tara sa. El a fost succedat la conducerea Pasok de Evangelos Venizelos si de atunci, cei doi oameni politici nu s-au mai impacat.

Pasok a suferit o infrangere istorica la ultimele alegeri legislative din 2012, inainte de participa la coalitia guvernamentala condusa de premierul conservator Antonis Saramas, presedintele Noii Democratii, care se claseaza pe locul al doilea in sondaje, dupa partidul stangii radicale Syriza, care il devanseaza cu peste 3 puncte procentuale.