Qatarul este coproprietarul celui mai nou simbol al Londrei, turnul de 310 metri, The Shard, cea mai inalta cladire din Europa, inaugurata in februarie 2013. Dar, mai important decat atat, tara si-a dovedit puterea economica inca din 2008, cand a evitat nationalizarea bancii Barclays, printr-o serie de investitii.

Tot Qatarul a cumparat si 20% din actiunile companiei care detine aeroportul Heathrow, insa acestea sunt numai cateva repere de pe lista proprietatilor detinute de statul din Orientul Mijlociu.

Potrivit ultimelor informatii, guvernul britanic vrea sa ceara acum Qatarului inca 15 miliarde de dolari, pentru proiecte de infrastructura.

Am avut multe contacte in ultimele 12 luni cu guverne si fonduri straine de investitii, pe tema infrastructurii. Investitiile puternice in economia Marii Britanii au dus la crearea a peste 112.000 de locuri de munca, in 2011-2012, cu 19% mai mult fata de anul precedent. Speram sa ne descurcam si mai bine de atat, asa ca purtam discutii cu banci si companii care detin fonduri de pensii, pentru a ne asigura ca toate sursele de capital sunt disponibile pentru un numar cat mai mare de proiecte in infrastructura”, a declarat Lord Deighton, secretarul pe Comert al Trezoreriei.

Problema e ca Marea Britanie nu este singura care curteaza Qatarul. Statul din golf a investit in proiectele de minerit aurifer din indatorata Grecie, a contribuit la un fond pentru revigorarea zonelor suburbane ale Frantei, infiinteaza proiecte caritabile in Africa si cauta da asemenea sa investeasca pe piata de capital din China.

Traind aici, am impresia ca fiecare tara din lume ne cere ajutorul. In fiecare saptamana, emirul Hamad bin Khalifah Al Thani poarta discutii cu lideri de pretutindeni. Qatar isi permite sa fie un investitor strategic pe termen lung, iar in acest moment, sa ai pe cineva dispus sa iti imprumute lichiditati fara sa aiba pretentia sa ii fie returnate imediat, este ceva rar“, spune Iain Webster, director executiv al Qatarului.

Conducatorii tarii doresc ca, pe termen lung, aceasta sa nu mai fie cunoscuta datorita rezervelor sale, ci sa fie privita ca o economie care a crescut si s-a dezvoltat prin implicare. In plus, liderii Qatarului sunt constienti ca resursele de petrol si gaz natural se vor sfarsi la un moment dat si incearca sa faca planuri pentru viitor. In acelasi fel, Norvegia a creat in 1990 un fond care sa asigure tarii si alte surse, in perioada de dupa terminarea rezervelor de petrol.

“Nu este pentru prima data cand Qatarul investeste in companii din constructie. Este o miscare logica. Dar sunt si multe alte achizitii spectaculoase, de bravada”, spune Collin Foreman, editor de stiri la Middle East Economic Digest.

Spre exemplu, in 2011, Autoritatea pentru Investitii din Qatar a preluat clubul de fotbal francez, Paris Saint-Germain, in timp ce Qatar Foundation este sponsorul principal al celor de la Barcelona.

“In mod evident, atunci cand te hotarasti sa cumperi un club de fotbal, decizia nu mai este una pur economica, ci si una de imagine”, explica Foreman.

In 2022, Qatar va gazdui Campionatul Mondial de fotbal si se presupune ca va cheltui pana la 150 de miliarde de dolari pe prioiecte de infrastructura, inaintea evenimentului.

Chiar simt ca locuitorii Qatarului sunt aproape anglofili si le place foarte mult Londra. Cu cat tara va investi mai mult in acest oras, cu atat profilul sau politic va fi mai puternic”, e de parere Ian Weibster.

Cele doua state intentioneaza sa dezvolte mai multe parteneriate in domeniul artei, culturii, educatiei, sportului si stiintei, o initiativa pozitiva pentru Orientul Mijlociu, datorita mediatizarii in presa din vest, sustine Weibster.