Oficialul FMI a subliniat, insa, ca este foarte important ca Regatul Unit si UE sa stabileasca rapid cadrul si calendarul pentru "despartire", pentru a se elimina incertitudinile privind modul in care va avea loc acest eveniment.

Christine Lagarde considera ca Brexitul arata necesitatea ca UE sa explice mai bine beneficiile pentru europeni si "sa-i aduca la realitate" in privinta institutiilor UE.

Potrivit sursei citate, intentia Marii Britanii de a reduce taxa pe corporatii pentru a compensa efectele negative ale Brexitului este doar "o cursa in jos", care ar putea afecta alte state.

"Nu credem ca este foarte probabila o recesiune globala. Efectele imediate vor fi in Regatul Unit si posibil in zona euro. Dar abordarea mea optimista a vietii imi spune ca Brexit-ul ar putea fi un catalizator care ar putea determina o integrare economica mai profunda in UE", a declarat Christine Lagarde, la doua saptamani dupa Referendumul din Marea Britanie.

Seful FMI a avertizat ca incertitudinea este cuvantul cheie in privinta Brexitului iar riscurile sunt cu atat mai ridicate cu cat se prelungeste mai mult procesul iesirii Marii Britanii din UE.

In 30 iunie, Gerry Rice, purtator de cuvant al Fondului Monetar International, e declarat ca efectele incertitudinii provocate de votul Brexit-ului vor fi incorporate in noile estimari privind evolutia economiei mondiale ce vor fi publicate de FMI in data de 19 iulie.

In luna aprilie, FMI si-a redus estimarile privind evolutia economiei globale in 2016, pentru a patra oara in decurs de un an, de la 3,4% pana la 3,2%, ca urmare a slabirii cererii globale si a riscurilor geopolitice. Cea de-a cincea revizuire a estimarilor FMI pare foarte probabila dupa ce saptamana trecuta Fondul si-a redus estimarile privind economia americana iar un oficial de la FMI a declarat miercuri ca votul din Marea Britanie va duce la o revizuire a prognozelor de crestere pentru Germania.

Moody's: Brexitul va avea impact limitat asupra Europei Centrale si de Est

Brexit-ul va avea un impact limitat asupra regiunii CEE (Europa Centrala si de Est) deoarece statele au putine legaturi directe cu Marea Britanie si riscurile la adresa relaxarii fiscale sunt compensate de recente imbunatatiri din domeniul fiscal, se arata intr-un raport publicat joi de agentia de evaluare financiara Moody's Investors Service.

"Legaturile din sectorul comertului, turismului si investitiilor straine directe dintre CEE si Marea Britanie sunt limitate. Slovacia (rating A2 cu perspectiva stabila), Cehia (rating A1 cu perspectiva stabila) si Ungaria (rating Ba1 cu perspectiva pozitiva) au cele mai mari expuneri comerciale dar acestea nu reprezinta mai mult de 5% din PIB. Bulgaria (rating Baa2 cu perspectiva stabila) si Polonia (rating A2 cu perspectiva negativa) au nivel minim al expunerii la schimbarile intervenite in turismul si investitiile straine directe din Marea Britanie", a afirmat analistul Evan Wohlmann.

De asemenea, Moody's nu anticipeaza o reevaluare semnificativa a apetitului de risc al investitorilor pentru CEE. Pe termen scurt, volatilitatea de pe pietele financiare generata de incertitudinile actuale va afecta probabil monedele din CEE, desi nu pentru mult timp. In schimb, agentia se asteapta ca, pe termen mediu, investitorii sa se concentreze pe fundamentele solide ale regiunii.

Desi riscul fragmentarii suplimentare a UE ramane scazut, Moody's observa ca votul Brexit ar putea incuraja pe termen scurt miscarile anti-UE si impotriva masurilor de austeritate in CEE iar pe termen lung reprezinta o amenintare la adresa coeziunii membrilor UE. Totusi, recenta stabilizare a nivelului datoriilor in CEE atenueaza riscurile unei deteriorari fiscale care sa afecteze perspectiva ratingului de credit.

Desi nu reprezinta scenariul de baza al Moody's, statele din CEE ar putea fi afectate in cazul intreruperii fluxurilor la bugetul UE in urma Brexit-ului sau daca efectele iesirii Marii Britanii din UE vor afecta perspectivele de crestere ale CEE mai mult decat se estimeaza in prezent.

BCE: Bancile europene ar putea avea nevoie de sprijin din partrea statului

Dificultatile cu care s-au confruntat recent anumite banci europene ar putea justifica un "mic" sprijin din partea statului, a declarat joi vicepresedintele Bancii Centrale Europene, Vitor Constancio, informeaza Reuters.

Potrivit lui Constancio, o interpretate stricta a regulilor care interzic ajutoarele de stat a impiedicat pana acum bancile sa isi reduca activele cu probleme, astfel ca bancile au pastrat in bilanturile lor un stoc important de credite neperformante, dar acum a venit timpul sa fie revizuita aceasta abordare. In ultimele saptamani actiunile bancilor au scazut puternic, investitorii fiind ingrijorati in special de bancile italiene si cele portugheze. Scaderea cotatiei actiunilor a majorat costurile de finantare ale bancilor si a alimentat ingrijorarile cu privire la o reducere a creditului.

De altfel, autoritatile italiene au si demarat discutiile cu Comisia Europeana cu privire la un plan de recapitalizare a bancilor din peninsula cu fonduri publice.

"Situatia actuala, dupa o noua runda de scadere a pretului actiunilor dupa Brexit, justifica o reflexie profunda asupra mijloacelor de a compensa anumite insuficiente ale pietei printr-un mic sprijin public destinat imbunatatirii stabilitatii anumitor sectoare bancare. Fara aceasta abordare, singura solutie viabila la dispozitia autoritatilor de supervizare ar fi introducerea unor limite de timp pentru deprecierea creditelor neperformante, care, intr-o abordare realista, vor necesita mai multi ani pentru a atinge niveluri rezonabile", a spus Vitor Constancio la o conferinta organizata la Madrid.

Vicepresedintele BCE a subliniat insa ca orice sprijin public va putea avea loc numai dupa ce actionarii si detinatorii de obligatiuni ai bancilor vor contribui si ei cu cel putin 8% din pasivele totale, cum prevad noile reguli europene in materie de rezolutie bancara.

BCE estimeaza ca 7,1% din creditele bancare din zona euro erau neperformante la finele lui 2015, un raport de aproape cinci ori mai mare decat cel inregistrat in SUA. Italia si Grecia se afla in cea mai proasta situatie.

Vitor Constancio a mai spus ca sectorul bancar european va continua sa se reduca din cauza supracapacitatilor de care sufera iar fuziunile ar fi cea mai buna modalitate de a derula procesul de restructurare, chiar daca a recunoscut ca este putin probabil sa se repete valul de fuziuni inregistrat in perioada 2005-2007. O alternativa ar putea fi dezmembrarea ordonata a anumitor banci, care s-ar putea traduce prin vanzarea anumitor activitati.