Din ajutoarele totale în valoare de aproximativ 1.900 miliarde de euro aprobate până acum de Bruxelles, Berlinul şi-a tras partea leului, de 52%.

Pe locul următor sunt Franţa, cu 17%, şi Italia, cu 16%. Aceste diferenţe au dat naştere la îngrijorări că ţările cu putere financiară mare ar putea obţine un avantaj incorect pe piaţa unică.

Într-un interviu acordat mai multor publicaţii europene, precum Süddeutsche Zeitung şi le Figaro, Margrethe Vestager a explicat că există riscul ca diferenţele dintre nivelul ajutoarelor publice să distorsioneze competiţia între statele membre şi să încetinească revenirea economică a blocului comunitar.

"Şi acest lucru a început deja să se întâmple, într-o anumită măsură", a explicat comisarul european, potrivit Agerpres.

În data de 19 martie, Executivul comunitar a adoptat un cadru temporar care permite celor 27 de state membre să acorde ajutoare de stat şi alte măsuri de sprijin, care în perioade normale sunt interzise de regulile europene.

Acest "cadru temporar ar putea fi prelungit şi dincolo de clauza sa de expirare fixată pentru 31 decembrie 2020. Vom evalua situaţia la toamnă", a precizat Margrethe Vestager.

Întrebată de jurnalişti despre amploarea planului de relansare pe care Comisia Europeană ar urma să îl prezinte la data de 27 mai, Margrethe Vestager a refuzat să dezvăluie orice cifră precizând doar că oficialii europeni încearcă să fac tot ce pot. "Nu pot să fac pronosticuri cu privire la modul în care statele membre vor reacţiona la propunerea noastră", a spus Vestager, adăugând că nu ar fi surprinsă dacă acest plan va genera reacţii diferite în rândul celor 27 de state membre.

Prezentare acestui plan, al cărui obiectiv este mobilizarea a cel puţin 1.000 de miliarde de euro, a fost anunţată iniţial de Ursula von der Leyen pentru data de 6 mai. Însă preşedintele Executivului comunitar a fost constrâns să revină asupra datei iniţiale iar în prezent biroul său evocă în prezent ultima săptămână a lunii mai.