Au trecut aproape două decenii de când 700.000 de polonezi, atraşi de dobânzile mult mai reduse la creditele ipotecare în franci elveţieni comparativ cu cele în zloţi, au contractat credite ipotecare în franci elveţieni.

Acest portofoliu de credite se ridică în prezent la 124 miliarde zloţi (31 miliarde dolari), aproape o treime din totalul creditelor ipotecare din Polonia, însă mulţi debitori plătesc rate mult mai mari decât se aşteptau din cauza creşterii valorii francului elveţian.

Deşi creditele ipotecare în franci elveţieni au generat probleme şi în alte ţări din Europa, inclusiv în Ungaria, România şi Croaţia, Polonia a făcut cei mai mici paşi în a răspunde la plângerile debitorilor, scrie Agerpres.

De la colapsul băncii americane Lehman Brothers, în anul 2008, şi până în prezent, francul elveţian s-a apreciat cu 85%, de la 2,18 zloţi până la 4,04 zloţi pentru un franc, numai în acest an moneda elveţiană apreciindu-se cu 6% în raport cu zlotul polonez.

Cel mai greu an pentru polonezi a fost 2015, când francul s-a apreciat exploziv după ce Banca Naţională a Elveţiei a eliminat un prag minim al cursului de schimb. Între timp, mulţi polonezi s-au adresat tribunalelor, în ceea ce a devenit cea mai gravă criză cu care s-au confruntat băncile poloneze de la căderea comunismului.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) urmează să anunţe în data de 3 octombrie dacă a fost legal pentru Raiffeisen Bank să acorde credite ipotecare în valută clienţilor polonezi, o decizie aşteptată cu sufletul la gură, deoarece băncile poloneze sunt supuse la presiuni pentru a-i despăgubi pe miile de debitori.

CJUE a fost sesizată de către un judecător polonez pentru a decide dacă astfel de credite ipotecare în valută încalcă legislaţia europeană. Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Justiţiei din Polonia, numărul cazurilor noi iniţiate în tribunalele poloneze în primele şase luni ale acestui an au crescut cu 39% până la 2.021.

"Decizia CJUE va declanşa o avalanşă de procese", susţine Janusz Szewczak, un parlamentar din cadrul partidului la putere în Polonia (PiS).

Asociaţia de lobby a sectorului bancar din Polonia estimează costurile totale la 60 miliarde zloţi (15 miliarde dolari) dacă toţi cei care au un credit ipotecar în valută ar avea succes în justiţie, de patru ori mai mult decât profitul net înregistrat în 2018 de băncile poloneze.

Analistul firmei de brokeraj DM BOS, Michal Sobolewski, spune şi el că hotărârea CJUE ar putea decide dacă unele din creditele ipotecare în franci ar trebui terminate şi tratate ca şi cum ar fost contractate iniţial în franci.

"Aceasta este cea mai mare provocare cu care se confruntă sectorul bancar în prezent", susţine economistul şef de la ING Bank Slaski, Rafal Benecki, prognozând că hotărârea CJUE ar putea şterge profiturile băncilor şi ar obliga unele bănci să demareze operaţiuni de strângere de capital.

Având în vedere că nu se întrevede niciun final al acestei crize, există de asemenea posibilitatea unor modificări legislative care să rezolve problema creditelor ipotecare în valută. Aceasta a fost varianta adoptată de Croaţia, care în 2015 a modificat legislaţia astfel încât majoritatea creditelor ipotecare în valută au fost convertite în euro, costurile fiind suportate de bănci.

În România creditele ipotecare în franci elveţieni nu mai sunt o problemă, susţine Reuters, deoarece băncile au reeşalonat/convertit majoritatea acestor credite şi după criza financiară aceste credite mai reprezintă doar 5% din creditele în valută, spre deosebire de alte ţări din regiune.

În Slovenia, mai multe dosare sunt în prezent în justiţie, unele decizii sunt în favoarea băncilor iar altele au dat dreptate debitorilor. Însă majoritatea cazurilor nu au fost finalizate, deoarece poate fi făcut recurs la o instanţă superioară.