Prin această emisiune, autorităţile de la Lisabona îşi lărgesc reţeaua de investiţii pe o piaţă cu multă lichiditate, transmit Reuters şi publicaţia portugheză Observador, citate de Agerpres.

Totuşi, suma este redusă comparativ cu valoarea estimată de 16 miliarde de euro a bondurilor şi certificatelor de trezorerie ce urmează să fie emise anul acesta de autorităţile de la Lisabona.

Agenţia de gestionare a datoriei publice (IGCP) a precizat că cererea din partea investitorilor a fost "solidă", ceea ce a dus la scăderea randamentului la 4,09%. Scadenţa obligaţiunilor este de trei ani iar tranzacţia va ajuta Portugalia să-şi extindă baza de investitori, susţine IGCP.

Cunoscute sub denumirea de "Panda bonds", obligaţiunile sunt denominate în yuani şi sunt emise de un emitent suveran străin.

Ministrul portughez de Finanţe, Mario Centeno, a apreciat că această emisiune "este un pas pozitiv spre gestionarea datoriei externe a Portugaliei pe termen mediu".

Obligaţiunile Panda emise de Portugalia vor fi primele din zona euro, dar nu şi primele din Uniunea Europeană, în condiţiile în care Polonia a emis bonduri guvernamentale pe piaţa chineză în 2016 iar Ungaria a făcut şi ea acelaşi lucru în 2018.

Portugalia este una din ţările europene cu cel mai ridicat nivel al investiţiilor chineze. Ţara a beneficiat de un program internaţional de asistenţă între 2011 şi 2014, în perioada de vârf a crizei datoriilor suverane din zona euro.

Între timp, economia portugheză a revenit pe creştere, iar agenţiile de rating au devenit mai optimiste cu privire la perspectivele ţării. Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a îmbunătăţit perspectiva pentru ratingul Portugaliei, de la "stabilă" la "pozitivă", ceea ce deschide calea pentru o îmbunătăţire a ratingului de ţară în a doua jumătate a acestui an.

Emiterea de obligaţiuni denominate în yuani vine la câteva luni după ce Portugalia a semnat un acord pentru integrarea portului Sines în proiectul "O centură, un drum".

Planurile Chinei în Europa

China, cea mai mare putere comercială a lumii, a anunţat în 2013 iniţiativa denumită "O centură, un drum", destinată creării unui nou Drum al Mătăsii şi consolidării schimburilor comerciale între Asia, Rusia şi Europa. China a promis că va aloca 126 de miliarde de dolari pentru această strategie, în principal sub formă de investiţii în infrastructură.

Proiectul Chinei a împărțit Europa în două, multe dintre puterile UE nefiind de acord cu investițiile masive ale Beijingului pe continent.

Luna trecută, China a mai făcut un pas în planificarea Noului Drum al Mătăsii, proiect de infrastructură faraonic prin care vrea să amplifice legăturile comerciale țările din Asia, Africa și Europa.

Şefi de stat sau de guvern din 37 de ţări s-au întâlnit la al doilea Forum al Noului Drum al Mătăsii, eveniment la care au participat delegaţi din 150 de state şi organizaţii internaţionale, inclusiv secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.

Iniţiativa a fost lansată în 2013 de Xi pentru a articula cooperarea cu ţările din centrul, sudul şi sud-estul Asiei, precum şi cu estul Africii, pentru construirea de infrastructuri pentru promovarea dezvoltării şi a accelerării comerţului cu China.

Wang a subliniat că proiectul are acum o "bază mai solidă şi mai mulţi participanţi" şi devine "o cale curată pentru cooperare, prosperitate, deschidere, dezvoltare ecologică şi beneficii reciproce".

China s-a angajat să majoreze comerţul cu ţările din Europa şi să acorde mai mult sprijin financiar pentru proiectele majore de infrastructură transfrontaliere. Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.