Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel a introdus în 2015 un salariu minim de 8,50 euro pe oră valabil pentru mai mult de trei milioane de muncitori. Ultima dată salariul minim a fost majorat în 2017, până la nivelul actual de 8,84 euro pe oră.

Experţii susţin că majorarea salariului minim ar trebui să se petreacă în trepte, o primă majorare urmând să fie introdusă începând cu 1 ianuarie 2019, de la 8,84 la 9,19 euro pe oră, urmând ca a doua majorare să aibă loc la 1 ianuarie 2020, de la 9,19 la 9,35 euro pe oră.

Cu anumite excepţii, salariul minim se aplică tuturor angajaţilor cu excepţia şomerilor de lungă durată care au găsit un nou loc de muncă în ultimele şase luni. Unele sectoare ale economiei germane au însă propriul lor salariu minim, care este mai mare decât nivelul impus la nivel naţional.

Citește și: Europenii caută români. Cele mai multe joburi disponibile sunt în Olanda, Germania și Austria

Atât Fondul Monetar Internaţional cât şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică au sfătuit Germania să majoreze salariile şi să investească mai mult pentru a stimula cererea internă şi a reduce excedentul său mare de cont curent.

Guvernul de la Berlin este cel care trebuie să pună în practică recomandările comisiei de experţi. În anul 2017, când a decis să majoreze salariul minim, Guvernul de la Berlin a urmat recomandările formulate atunci de comisia de experţi.

Record de locuri de muncă vacante

Numărul locurilor de muncă vacante în Germania a atins un nivel record în primul trimestru din 2018, se arată într-un raport publicat, săptămâna trecută, de Institutul pentru cercetarea forţei de muncă (IAB). În primele trei luni din acest an existau 1,19 milioane locuri de muncă neocupate la nivel naţional - cel mai ridicat nivel de după reunificarea Germaniei, în 1990.

Comparativ cu trimestrul precedent, s-a înregistrat o creştere de 7.000 de locuri de muncă vacante, iar faţă de perioada similară din 2017 un avans de 126.000.

În vestul ţării erau 930.000 de locuri de muncă vacante, în timp ce în est erau 260.000, arată datele Institutului pentru cercetarea forţei de muncă, care colectează datele de la 15.000 de angajatori din toate sectoarele economiei.

Companii germane de toate mărimile sunt în căutare de forţă de muncă, dar cea mai mare cerere este la firmele mici, cu până la nouă angajaţi.

"Cererea de angajaţi rămâne ridicată. În acest moment nu estimăm o modificare a tendinţelor pe piaţa muncii", a apreciat exportul IAB Alexander Kubis.

Cele mai multe locuri de muncă vacante în Germania - 327.000 - sunt pentru consultanţi, consilieri fiscali, arhitecţi, cercetători de piaţă, specialişti în publicitate şi experţi IT, în timp ce în industrie, motorul tradiţional de creştere a economiei, sunt 163.000 de poziţii neocupate, arată datele IAB.

Pentru a face faţă deficitului de personal, angajatorii oferă diverse subvenţii, inclusiv majorări salariale mai ridicate decât rata inflaţiei, condiţii de lucru flexibile.

De asemenea, companiile germane au iniţiat programe de pregătire pentru cetăţeni din alte state europene unde şomajul în rândul tinerilor este la un nivel ridicat, inclusiv Ungaria, România, Bulgaria şi Spania.

Rata şomajului, care măsoară proporţia persoanelor fără loc de muncă în raport cu populaţia aptă de muncă, s-a menţinut în aprilie la 5,3%. Este cel mai redus nivel de după reunificarea Germaniei, în 1990.