Decizia ridica probabilitatea unui nou default (intrarea in incapacitate de plata) al Argentinei si, daca va fi confirmata de instanta superioara, ar putea rasturna imunitatea statelor suverane in fata creditorilor, acceptata in jurisprudenta internationala de aproape un secol.

Decizia a fost confirmata anterior, in luna octombrie, de o curte federala de apel, care a retrimis insa dosarul judecatorului din prima instanta pentru a clarifica anumite aspecte, inclusiv datoria Argentinei catre grupul de fonduri de hedging, condus de Elliott Associates, "un fond agresiv care are drept caracteristica definitorie actionarea in justitie a tarilor" care ii datoreaza bani, noteaza Financial Times, preluata de Mediafax.

Fondul american de hedging Elliott Associates este cel mai mare actionar al Fondului Proprietatea, cu o detinere de 15,33% din actiuni.

Argentina a refuzat sa respecte decizii similare in trecut, calificand fondurile de hedging drept "vulturi", insa noua decizie merge mai departe, judecatorul extinzand responsabilitatea si catre terti. Astfel, "agentii Argentinei si alte persoane care colaboreaza in mod activ cu partile ori cu agentii lor" sunt raspunzatori de respectarea deciziei.

Printre aceste parti se numara banca americana Bank of New York Mellon, administratorul obligatiunilor restructurare ale Argentinei, care actioneaza drept intermediar pentru platile tarii catre creditori. Astfel, judecatorul a dispus ca, atunci cand BNY Mellon va efectua plati catre creditorii care au restructurat datoria Argentinei, investitorii care au refuzat restructurarea ar trebui de asemenea sa incaseze sumele la care au dreptul.

In pofida protestelor vehemente ale bancii, ale creditorilor care au acceptat restructurarea si unei opinii inaintate de Rezerva Federala din New York in favoarea Argentinei, instanta a confirmat ca decizia are jurisdictie in sistemul de plati din Statele Unite. Unii experti considera ca decizia ar putea avea un impact generalizat asupra viitoarelor restructurari de datorie de stat.

Decizia, cu modificarile anuntate miercuri, va reveni la curtea federala de apel, care se poate pronunta asupra sumei calculate de prima instanta si asupra tertilor afectati de hotarare.

Cazul ar putea ajunge in final la Curtea Suprema a Statelor Unite.

Criza economica si financiara din Argentina de la sfarsitul anilor '90, provocata de politicile economice dezastruoase ale regimelor care se succedasera in ultimii aproximativ 20 de ani, a cauzat caderea guvernului, cresterea puternica a somajului, proteste populare violente, limitarea retragerilor de depozite bancare la sume foarte mici si, in ultima saptamana din anul 2001, intrarea tarii in incapacitate de plata.

Majoritatea creditorilor au acceptat in 2002 restructurarea de datorii ale Argentinei in valoare de 132 miliarde de dolari, insa cateva fonduri de hedging au refuzat sa renunte la banii datorati de tara.

In 2002, peso, moneda nationala, s-a devalorizat puternic, iar guvernul a fortat conversia in moneda locala a depozitelor bancare in valuta la o "rata oficiala", provocand erodarea puternica a economiilor. Spre surprinderea expertilor, economia Argentinei a revenit pe crestere in 2002 si a continuat sa avanseze, iar pesoul si-a recuperat o parte din valoare, stabilizandu-se dupa aproximativ un an in raport cu dolarul.