Este al treilea scrutin legislativ în mai puţin de cinci ani, după alegerile din 2015 şi 2017, şi primul organizat în decembrie în aproape 100 de ani, iar liderul conservatorilor speră să obţină o majoritate netă pentru a pune în aplicare acordul asupra Brexit negociat cu Bruxellesul.

"Votaţi Partidul Conservator al unei singure naţiuni, să facem Brexitul şi să mergem înainte", i-a îndemnat Boris Johnson pe alegători într-un mesaj video transmis miercuri, scrie Agerpres.

Adversarul său laburist Jeremy Corbyn promite să organizeze, în caz de victorie, un nou referendum asupra Brexit, după cel din 2016 la care o majoritate a britanicilor s-au pronunţat în favoarea ieşirii ţării din UE.

Într-unul din ultimele mesaje adresate britanicilor înaintea scrutinului, Corbyn a pus accentul pe mizele "foarte profunde" ale alegerilor de joi. "Ne aflăm literalmente la o bifurcaţie", a spus el la un miting la Londra.

Cotidianul The Guardian a estimat duminică, analizând rezultatele mai multor sondaje de opinie, că Partidul Conservator al lui Johson ar avea un avans de 11 puncte procentuale în faţa Partidului Laburist (43% faţă de 32% din intenţiile de vot).

Alegătorii britanici pot vota până la orele locale 22:00 pentru a-i alege pe cei 650 de parlamentari, după care urmează fie anunţate rezultatele sondajelor efectuate la ieşirea de la urne. Este de aşteptat ca primele rezultate să fie anunţate în jurul orelor 23.00.

Ultima dată în Marea Britanie au mai fost organizate alegeri iarna în anul 1974, iar în luna decembrie tocmai în 1923.

Se prevede ca la scrutin să participe circa două treimi dintre alegători, adică peste 30 de milioane de persoane. Totuşi, date fiind aversele aşteptate joi, în nord sub formă de zăpadă, o parte dintre alegători ar putea fi descurajaţi să se deplaseze la urne.
 
Brexit sau un nou referendum?

Odată cu votul din 12 decembrie în cadrul alegerilor anticipate britanicii vor decide din nou viitorul relaţiei lor cu Uniunea Europeană.

Premierul eurofob Boris Johnson a convocat acest scrutin după ce a pierdut majoritatea în parlament, în urma dezacordurilor cu mica formaţiune nord-irlandeză Partidul Democratic Unionist (DUP) şi a celor din interiorul Partidului său Conservator în legătură cu forma pe care trebuie să o ia Brexitul, susţinut în iunie 2016 de către 52% dintre britanici.

Dar saga nu se va opri aici: nimic nu se va schimba pe termen scurt ţinând cont de perioada de tranziţie prevăzută de acordul de divorţ pentru a atenua şocul ieşirii din UE. Londra va avea timp la dispoziţie până la 31 decembrie 2020 pentru a negocia viitoarea sa relaţie cu clubul european.

Calendarul pare însă imposibil de respectat, întrucât acest tip de negociere durează de obicei mai mulţi ani; experţii mizează deja pe o prelungire a perioadei de tranziţie.

Guvern minoritar

Principala formaţiune de opoziţie britanică, Partidul Laburist, este cotată cu şansa a doua în sondajele de opinie. Laburiştii ar putea totuşi să se poziţioneze astfel încât să împiedice o majoritate conservatoare.

Liderul laburist Jeremy Corbyn ar intra în competiţie cu Boris Johnson pentru a forma un nou guvern, care ar avea nevoie obligatoriu de sprijinul partidelor mai mici.

Predecesoarea lui Johnson, Theresa May, a fost nevoită să facă o alianţă cu DUP în 2017 pentru a-şi asigura o majoritate. De această dată, DUP a fost de la început contra acordului de Brexit încheiat de Boris Johnson, prin care Irlandei de Nord i se conferă un statut diferit de al restului ţării.

Partidul Naţional Scoţian (SNP) s-a declarat dispus să susţină un guvern Corbyn cu condiţia ca acesta să autorizeze un nou referendum privind independenţa Scoţiei, după cel pierdut din 2014.

Al doilea referendum

Partidul Laburist a promis că va renegocia acordul de divorţ încheiat de Boris Johnson cu UE şi va supune rezultatul unui referendum în termen de şase luni după venirea la putere.

Jeremy Corbyn a dat asigurări că va rămâne neutru, dar alţi membri ai conducerii Partidului Laburist au anunţat că vor face campanie pentru rămânerea în interiorul UE.

SNP, Partidul Liberal-Democrat şi naţionaliştii galezi Plaid Cymru sunt anti-Brexit.

Sondajele de opinie indică faptul că britanicii sunt divizaţi în privinţa acestui subiect, cu un mic avans al celor care susţin rămânerea în Uniunea Europeană.