Compania GSP este deţinută de omul de afaceri Gabriel Comănescu.

Aceasta este prima dezafectare a unei platforme petroliere în România, la 40 de ani de la prima sa utilizare.

"Platforma Gloria şi-a adus din plin contribuţia la aprovizionarea cu energie a României. Producţia sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto şi cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuinţe. Însă, platforma a ajuns la limita duratei de viaţă şi se impune dezafectarea acesteia", a afirmat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea de Upstream.

Potrivit acestuia, compania va face toate eforturile ca acest proces să se desfăşoare în mod eficient şi în siguranţă.

"Platforma Gloria va rămâne în istoria industriei offshore din România. Vom opera în continuare celelalte şase platforme de producţie offshore, care asigură peste 16% din producţia grupului", a adăugat el.

OMV Petrom a luat decizia de dezafectare a platformei Gloria în 2018. Ulterior, în acelaşi an, a fost lansată o licitaţie pentru serviciile de dezafectare care a fost câştigată de GSP Offshore.

Soluţia de dezafectare constă în repunerea în funcţiune a sistemului de ridicare/coborâre a platformei, poziţionarea platformei Gloria pe o barjă de transport şi tractarea acesteia până la ţărm.

Platforma Gloria este prima platformă de foraj marin din România. A fost inaugurată în 1976, fiind construită după o licenţă americană (Offshore CO, SUA). În 1980, platforma Gloria a finalizat forajul la sonda Lebăda 8 - care a devenit prima descoperire comercială offshore de hidrocarburi din România.

În perioada 1976-1986, Gloria a funcţionat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri.

Între 1987 şi 1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producţie pentru primul zăcământ offshore pus în producţie în România - Lebăda Est.

Începând din 1998, platforma Gloria se află în poziţia curentă, la aproximativ 30 de kilometri de ţărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime şi a fost folosită ca platformă de producţie. Producţia curentă este de aproximativ 200 de barili pe zi, reprezentând mai puţin de 0,15% din producţia totală a OMV Petrom.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane bep în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane de tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW.

Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a 792 de benzinării, la sfârşitul lui martie 2019, sub două branduri: OMV şi Petrom.

OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,011% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,639% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,998%, iar 18,352% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de 27,8 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 - 2018.