"Pentru noi, pentru Guvernul României, exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, a fost, este şi va fi o prioritate. Azi, aici, asistăm la un pas important din acest proiect, o investiţie americană de peste 500 milioane de euro, prin care gazul românesc din Marea Neagră va ajunge în final în casele românilor. Este un program ambiţios pe care guvernul şi l-a luat, de a aduce gazul românesc în casele romanilor, de a avea surse noi de gaze la dispoziţie. Azi, prin începerea lucrărilor la instalarea conductei subterane marine vom avea certitudinea că anul viitor prima molecula de gaz va curge prin aceste conducte. Îmi doresc ca acest parteneriat strategic cu Statele Unite, această latură economică să continue. (...) Doresc succes Black Sea Oil & Gas şi Grup Servicii Petroliere, în aşa fel încât anul viitor să fim aici şi să vedem cum primul gaz din Marea Neagră va ieşi şi va intra în sistemul naţional de transport. Iată că, acum, aici, în timp ce se vorbeşte, se descoperă mai multe zăcăminte de gaze în ţările riverane Mării Negre, România face un pas foarte important şi se asigură că probabil va fi prima ţară care va scoate gaze din Marea Neagră", a spus Popescu, citat de Agerpres.

Ministrul Economiei a subliniat că, în urmă cu doi ani, în Comisia de Industrii şi Servicii, la discuţiile privind legea off-shore, a fost o dezbatere "foarte mare" în legătură cu ce se va întâmpla cu plajele la momentul instalării conductelor şi că atunci s-a luat decizia ca toate lucrările care se vor face de subtraversare în aceste zone sălbatice, să fie "prietenoase cu mediul".

"Şi, de aceea, prin lege, s-a stabilit ca toate subtraversările să fie făcute la adâncime, nu prin săpare şi azi, aici, o să vedeţi că aşa se va face şi aceste plaje minunate vor rămâne la dispoziţia oamenilor", a punctat Popescu.

Săptămâna trecută, Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Economiei, spunea că investitorii vor extrage din Marea Neagră 10% din consumul de gaze la nivel naţional, începând de anul viitor. Black Sea Oil & Gas, care a anunţat că va începe producţia în perimetrul offshore Midia în prima jumătate din anul 2021.

CEO Black Sea Oil& Gas: Este absolut necesar ca legislaţia ostilă investiţiilor în zăcămintele din Marea Neagră să dispară

La rândul său, Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil& Gas, a spus că toată legislaţia ostilă investiţiilor în zăcămintele din Marea Neagră trebuie să dispară pentru ca proiectele offshore să ia avânt.

"Ca proiectele din Marea Neagră să ia avânt este absolut necesar ca toată legislaţia ostilă investiţiilor în zăcămintele de hidrocarburi din Marea Neagră, care a fost adoptată în 2018, să dispară complet. Iar acele reguli care în acest moment permit companiilor străine şi producătorilor străini să aducă resurse naturale în România în detrimentul companiilor şi producătorilor locali trebuie să dispară. România trebuie să se asigure că poate produce fără probleme gaze proprii şi că se opreşte din importuri", a spus Mark Beacom.

El a subliniat că în acest domeniu competiţia este acerbă, dar "este alegerea României dacă va câştiga competiţia pentru care are toate atuurile şi însuşirile necesare, sau o va pierde".

Oficialul BSOG a precizat că nu doreşte un regim preferenţial pentru compania pe care o conduce, ca şi investitor în România, şi nici condiţii mai avantajoase comparativ cu alte industrii.

"Ceea ce ne dorim este să fim un membru aşteptat cu braţele deschise şi care să facă parte din echipa de câştigători a României", a punctat Beacom.

Acesta a menţionat că legea privind taxele suplimentare nu este sustenabilă şi va omorî industria, menţionând că le-a spus acţionarilor companiei să nu fie îngrijoraţi şi să meargă mai departe, pentru că legea va fi modificată până când va demara producţia.

"România nu poate să nu dezvolte zăcămintele din Marea Neagră. Sunt încrezător că până vom începe producţia legislaţia va fi modificată", a mai spus oficialul BSOG, companie parte a Carlyle International Energy Partners.

Primul proiect de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră construit după 1989

Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia (proiectul MGD), primul proiect de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre care va fi construit după anul 1989, are capacitatea de a acoperi în prima fază 10% din cererea de gaze naturale a României.

În prezent există circa 10 miliarde de metri cubi de resurse care urmează să intre în producţie la un volum de circa 1 miliard de metri cubi pe an. Proiectul cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina (320 Bcf P50 resurse probabile) descoperite în anul 2007 respectiv 1995.

Construirea, instalarea şi punerea în funcţiune a întregii infrastructuri marine şi terestre a Proiectului MGD (construirea platformei de producţie offshore, săparea sondelor de dezvoltare, instalarea conductelor offshore şi de uscat şi construirea terminalului de procesare a gazelor) se vor realiza în aproximativ doi ani, în baza unui contract de antrepriză generală încheiat cu GSP Offshore. Platforma de foraj Uranus a GSP va asigura forajul celor cinci sonde de producţie.

În luna februarie 2019, partenerii şi acţionarii BSOG au luat decizia de a investi în Proiectul MGD. Acesta va genera o investiţie de 400 de milioane de dolari iar aproximativ 70% din totalul activităţilor contractate vor proveni din România. În total, din prima zi, costul proiectului ajunge la 600 milioane de dolari, potrivit lui Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil& Gas.

BSOG a încheiat un acord de vânzare a gazelor cu o filială din România a ENGIE pentru întreaga producţie de gaze naturale, mai puţin cota pe care producătorii sunt obligaţi să o vândă pe piaţa centralizată, şi un contract de transport al gazelor naturale cu Transgaz pentru o perioadă de 15 ani.

Perimetrul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii

România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime, dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate.

Petrimetrul Neptun din România, estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, este cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii. Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.

ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.

OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.

În aprilie, directorul general de la grupul austriac OMV, Rainer Seele, declara că decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România.

Potrivit Deloitte, România ar putea câştiga peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor din Marea Neagră, în următorii 10-12 ani și și-ar asigura independența energetică.