În cadrul unei proceduri de infringement în sectorul gazelor, România avea termen până la 26 septembrie pentru a se conforma legislaţiei europene, în caz contrar urmând să fie trimisă la Curtea Europeană de Justiţie.

"Am cerut o amânare cu trei luni a termenului din avizul motivant, care era 26 septembrie. În urma documentelor trimise de partea română, care au inclus solicitarea de amânare, justificarea solicitării şi actele legislative propuse, Comisia Europeană a acceptat o amânare cu trei luni a termenului de conformare, respectiv 26 decembrie", a spus Claudiu Dumbrăveanu, director în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), citat de Agerpres.

Autorităţile române vor trebui, până atunci, să emită cadrul legislativ şi paşii prevăzuţi în actele normative propuse, astfel încât Comisia Europeană să fie sigură că România va transpune angajamentele asumate.

"La Senat există un proiect de modificare a Legii 123 (Legea-cadru a energiei electrice - n. r.). Noi am profitat de acest lucru şi am făcut amendamente pe această iniţiativă parlamentară. Săptămâna viitoare va fi luată în discuţie în Senat această iniţiativă, noi sperăm să fie aprobată în forma pe care noi am amendat-o, împreună cu Ministerul Energiei. Apoi va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, sperăm în regim de urgenţă", a continuat reprezentantul reglementatorului.

Potrivit acestuia, ANRE a propus, în scrisoarea trimisă Comisiei Europene, trei etape de conformare.

"O etapă este până la 31 martie 2020, în care va rămâne situaţia din prezent, întrucât cantităţile de gaze alocate la preţ de 68 de lei deja au fost contractate, iar contractele deja s-au executat. În perioada 1 aprilie 2020 - 31 martie 2021, va exista o perioadă de tranziţie în care 50% din necesarul casnicilor şi al termocentralelor va fi asigurat în regim reglementat, iar 50% vor fi achiziţionate de către aceştia de pe piaţa concurenţială. Tot în această perioadă va fi elaborat şi un program de gas release, de către ANRE, care să înlocuiască actualele prevederi privind obligaţiile de tranzacţionare pe pieţe angro de gaze naturale. Tot în această etapă va fi definit şi cadrul pentru protecţia consumatorilor vulnerabili", a continuat Dumbrăveanu.

De la 1 aprilie 2021, piaţa va fi liberalizată complet, atât pe segmentul angro, cât şi pe cel cu amănuntul.

Piaţa de gaze a mai fost liberalizată complet o dată, la 1 aprilie 2017, însă OUG 114/2018 a reintrodus segmentul reglementat, plafonând la 68 de lei pe MWh cantităţile din producţia internă destinate consumului casnic şi termocentralelor. Acest lucru a dus la declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, întrucât prevederile OUG 114 au încălcat legislaţia europeană din sector.

Efectele OUG 114 se vor resimți și în 2020

Preţul gazelor din România va continua să fie mai mare decât cel de pe pieţele europene şi în primul trimestru al acestui an, a afirmat Aura Săbădău, expert în domeniul gazelor în cadrul publicaţiei de profil ICIS Londra.

"Începând cu luna mai, preţul gazelor pe piaţa din România a fost mai mare decât cel de pe pieţele internaţionale cu 9 euro pe MWh, în medie. Până şi preţul reglementat, cel care se doreşte a fi mic, populist, a fost mai mare decât cel de pe bursele europene", a precizat Săbădău, prezentă la conferinţa "Evoluţia preţului gazelor naturale prin restructurarea sectorului", scrie Agerpres.

Potrivit acesteia, tendinţa preţurilor va fi de scădere în Europa, odată cu punerea în funcţiune, în următoarea perioada, a mai multor terminale de gaze lichefiate. "Aceste gaze lichefiate vor pătrunde până inima Europei", a arătat ea.

Expertul ICIS a mai spus că, pentru primul trimestru al anului viitor, preţul pe Bursa Română de Mărfuri este de 25 de euro pe MWh, iar, pentru bursele din Olanda şi Viena, cotaţiile sunt de circa 20 de euro pe MWh, de unde rezultă că gazele româneşti vor continua să fie mai scumpe şi în această iarnă cu circa 5 euro pe MWh.

În opinia Aurei Săbădău, principalul risc pentru această iarnă pe piaţa gazelor din România este cel politic, urmat de condiţiile meteo, de lipsa capacităţii de interconectare, incertutudinile legislative şi producţia locală insuficientă.

Preţul gazelor româneşti tranzacţionate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ajuns în luna august la 106,8 lei pe MWh, în timp ce gazele tranzacţionate la Viena s-au ieftinit până la 56,2 de lei pe MWh, potrivit ultimelor date ale operatorului bursier BRM.

De la începutul anului, preţul gazelor autohtone a fost în creştere, în timp ce indicele de la bursa din Viena (CEGH Front Month Index) a scăzut constant.

Astfel, în ianuarie, gazele româneşti costau la bursa de la Bucureşti 92 de lei pe MWh şi au ajuns în mai şi iunie la 101 lei, urcând la 105 lei în iulie şi 106,8 lei în august.

În acelaşi timp, gazele tranzacţionate la Viena au început anul la 122 de lei pe MWh şi au scăzut la 81 de lei în mai, 76 de lei în iunie, 63 de lei în iulie şi 56 de lei în august. Acesta este şi trendul normal, întrucât iarna consumul este mare şi preţurile cresc, iar în lunile de vară se înregistrează cele mai mici cotaţii.

În România, însă, piaţa a fost dată peste cap de OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018, care prevedea plafonarea la 68 de lei/MWh a gazelor de producţie internă timp de trei ani. Aceasta deşi piaţa fusese complet liberalizată încă din 2017.

Ulterior, actul normativ a fost modificat de OUG 19/2019, rămânând plafonate doar preţul gazelor româneşti pentru populaţie şi termocentrale, începând cu 1 mai 2019. Acest lucru a dus la scumpirea gazelor tranzacţionate pe bursă, destinate consumatorilor industriali.

Atât OUG 114/2018, cât şi OUG 19/2019 sunt în prezent dezbătute în Parlament.