De 6 ori in 22 de ani. Adica aproape odata la 4 ani. Cu o asemenea rapiditate sunt imbunatatite normativele in constructii din Japonia. Tara Soarelui Rasare are orase cu cladiri semete, blocuri si case de diverse tipuri si marimi, legate prin retele moderne de transort rapid. Sunt aglomerari urbane care astazi par de neclintit, desi la ce seisme lovesc periodic zona insulara, ai crede ca le inghite pamantul cu totul.

La cutremure mari blocurile nu cad in Japonia, se prabusesc doar case vechi si acelea in special in zone rurale, acolo unde epicentrul se afla sub respectivele localitati si unde se produc modificari de relief. Au picat insa multe blocuri in 1995. E vorba de imobile ridicate din start pentru a permite spatii comerciale la parter, o moda in proiectarea mondiala, de acum 50-60 de ani. Sunt tipuri de structuri pe care astazi arhitectii japonezii fie le evita, fie daca le fac, le izoleaza seismic.

Si primele solutii de izolare moderna a cladirilor au fost aplicate la cladirile universitare. Universitatea de Tehnologie din Yokohama are niste blocuri masive, despre care insa speciaistii sustin ca pot avea probleme la cutremure mari, pentru ca sunt inalte si ridicate dupa normative mai vechi. Una dintre cladiri deja a fost izolata seismic, printr-un sistem inovator, care nu a presupus un deranja mare la structura.

Inventia ii apartine profesorului cercetator Akira Wada, o somitate in societatea japoneza. Conduce comisiile de expertiza la imobile, atunci cand are loc un seism devastator si face de 50 de ani cercetare in acest domeniu. A fost la Bucuresti si a vazut cum isi risca viata oamenii in cladirile vechi, neconsolidate, desi la nivel national, problema e ignorata.

Profesorul Wada spune ca exista solutii, indiferent cat de veche este cladirea, iar metodele nu impun neaparat evacuarea imobilelor sau consolidari care sa modifice estetic structuri cu valoare arhitecturala. Sistemele inventate de specialistul nipon au fost folosite si la Bucuresti, la sediul Primariei si la o aripa a unui spital, ambele fiind acum izolate seismic.

Japonezii s-au orientat rapid catre toate cladirile vechi apartinand institutiilor de stat - scoli, gradinite, spitale si campusuri universitare au primit niste proteze metalice care sa le asigure suficienta rezistenta la seisme mari. Se asteapta ca imobilele vor avea daune, in unele cazuri majore, insa nu se vor prabusi, iar cei din interior vor putea scapa cu viata. Sunt interventii pe exteriorul cladirilor, iar specialistii niponi spun ca la interior nu exista deranj, asa cum se intampla in multe din blocurile consolidate in Romania, in ultimul deceniu. La noi se sparge blocul din temelie pana la acoperis, in timp ce oamenii traiesc in praf si zgomot.

In Japonia nici macar nu exista obligatia prin lege, ca oamenii sa isi consolideze propriile locuinte. Exista insa imprumuturi de la autoritatea locala, pentru cei nevoiasi, in timp ce intreaga societate e impinsa de la spate de cutremure devastatoare, asa incat sa consolideze din proprie initiativa si sa construiasca trainic.

Un bloc cu 4 etaje din cartierul Pajura e plin de crapaturi, chiar si pe colturile cladirii, iar locatarii se plang ca toate aceste crevase se maresc la fiecare nou cutremur. Cele mai multe fisuri sunt vechi de zeci de ani, iar o tanara care locuieste la parter, sustine ca la cel mai recent seism, de peste 5 pe Richter, i-a crapat si tencuiala de la interior, dupa ce isi facuse renovare in mai multe randuri. Are locuinta pe coltul cu crapatura mare, iar blocul a fost expertizat la cererea proprietarilor. Presedintele de bloc sustine ca imobilul a fost incadrat in clasa a doua de risc, neavand o structura mare, cu multe etaje, insa oamenii tot se simt in pericol. Clasa a doua inseamna pagube mari la seism, dar risc de colaps mai scazut, si nici nu poate intra in programul cu finantare de la stat.

Consolidarea ar costa in jur de 100 de mii de euro, adica 10 mii de euro de apartament. Cand presedintele asociatiei a pus in discutie problema, unii dintre proprietari ne-au aratat fluturasi de pensie de 500 de lei, din care jumatate merg la intretinere.

Reprezentantul proprietarilor sustine ca blocul a inceput sa se scufunde intr-o parte, si de aici toate problemele. De vina ar fi ADP-ul de sector si primaria, pentru ca au permis langa bloc o parcare exterioara fara scurgere si toate infiltratiile ajung in jurul cladirii, lucrand la temelia ei.

Seful de bloc spera ca vor avea castig de cauza la tribunal, intr-un proces pe care il vor intenta primariei, si astfel vor obliga administratia locala sa le consolideze blocul. Doar ca si pentru proces, trebuie sa voteze in sedinta, si unii proprietari au anuntat ca nu vor ca asociatia sa aiba cheltuieli de judecata, fara nicio garantie de succes, in instanta. De ani de zile oamenii stau cu blocul crapat si nu ajung la un consens in privinta consolidarii, desi e vorba de doar 12 familii. Povestesc in schimb cum traiesc fiecare seism care are loc.

De ani de zile, oamenii se obisnuiesc cu ideea ca stau in imobile nesigure. Sunt multe blocuri din Bucuresti care nici macar nu au fost expertizate, pe langa cele 300 incadrate in clasa 1 de Risc Seismic si alte cateva sute in clasele 2 si 3. Cladiri de care toate autoritatile stiu de zeci de ani, dar pentru care se dovedesc incapabile sa gaseasca solutii.