De altfel, si Comisia Europeana a recomandat ca, in perioada 2016-2017, Romania sa intreprinda actiuni astfel incat sa consolideze serviciile oferite de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca angajatorilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, in special prin adaptarea serviciilor la profilurile acestor persoane, printr-o mai buna corelare a acestor servicii cu serviciile sociale si prin acordarea unei atentii speciale tinerilor neinregistrati”, a declarat luni Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri si membru al CNIPMMR, potrivit News.ro.

El afirma ca, in present, “Schema de Garantii pentru Tineri - NEETS” este nefuctionala si, mai mult, Romania a trebuit sa returneze Comisei Europene peste 30 de milioane euro, primita ca prefinantare in cadrul acestui proiect, din cauza nefolosirii acesteia.

”CNIPMMR a solicitat totodata stabilirea ca obiectiv strategic: reducerea somajului in randul populatiei tinere, cu varsta pana in 25 de ani, de la 24% in prezent la sub 10% in doi ani si la sub 5% in urmatorii doi ani, precum si crearea de fonduri de seed-capital pentru sprijinirea infiintarii de noi microintreprinderi de catre tineri”, a mentionat Jianu.

De asemenea, CNIPMMR solicita realizarea unui plan care trebuie sa cuprinda actiunile viitoare necesare implementarii recomandarilor facute de Comisia Europeana.

In 2016, dintre tarile cu caracteristici similare, Romania are al doilea cel mai scazut nivel al investitiilor publice si este singura tara dintre acestea in care investitiile publice au scazut in fiecare an incepand din 2008.

In acest an, Romania a avut unul dintre cele mai mari rate de investitii din UE in ultima perioada. Cu toate acestea, in 2016, investitiile publice au scazut, de asemenea din cauza unei implementari reduse a fondurilor UE, arata oficialii CNIPMMR.

CNIPMMR a solicitat si deblocarea fondurilor europene si a investitiilor publice, pentru a se asigura baza necesara cresterii veniturilor bugetare care sa sustina cresterile salariale.

”Cresterile salariale ale bugetarilor nu trebuie sa afecteze nivelul investitiilor si nu trebuie sa fie mai mari decat acestea. Pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevazute sa creasca cu circa 12%, pana la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevazuta in bugetul pe 2017 pentru investitii”, a mai spus Jianu.

Cheltuielile pentru investitii pentru anul 2016, potrivit Ministerului Finantelor Publice, au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, prezentand un grad de realizare a executiilor bugetare anuale de 76,5%.

Comisia Europeana constata in Recomandarile de tara din 2017 ca „incepand cu luna august 2016, ministerele trebuie sa ia in considerare prioritatile investitionale in planurile lor de cheltuieli, insa nu au fost luate alte masuri pentru a consolida rolul Ministerului Finantelor in prioritizarea investitiilor si pentru a coordona mai bine pregatirea proiectelor de investitii publice in ministere”.

CNIPMMR a solicitat ca in cadrul Legii privind salarizarea personalului platiti din fonduri publice, impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe termen lung, pe cinci ani, cu precizarea cheltuielilor si veniturilor bugetare, sa asigurare respectarea principiilor responsabilitatii, precautiei si a tintei de deficit bugetar de sub 3% din PIB si fara cresterea fiscalitatii asupra mediului de afaceri si fara instituirea de noi poveri fiscale pentru intreprinzatori.