Astfel, BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,5816 lei/euro, în creştere cu 0,17% faţă de cotaţia precedentă şi nivel maxim din 7 iulie.

Miercuri, BNR a afişat un curs de 4,5737 lei/euro.

Leul a pierdut teren în ultimele şedinţe de tranzacţionare şi nu a profitat de datele peste aşteptări privind creşterea economică din trimestrul al doilea, fiind afectat de tendinţa investitorilor de a evita activele considerate riscante.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 3,8993 lei la 3,9104 lei. Cursul francului elveţian a crescut de la 4,0082 lei 4,0432 lei.

Institutul Naţional de Statistică a anunțat, miercuri, o creștere economică de aproape 6% în trimestrul al doilea, însă analiștii consideră că este o creștere superficială, bazată pe consum, nesustenabilă pe termen lung.

Lipsa lucrărilor de infrastructură, deficitul forţei de muncă, deteriorarea echilibrelor macroeconomice, instabilitatea legislativă şi scăderea investiţiilor vor pune presiune pe scăderea ritmului economiei româneşti în a doua jumătate a acestui an, apreciază analiștii economici.

Acest avans este în linie cu evoluţia economiilor statelor din Uniunea Europeană (UE), în condiţiile în care România a rămas dependentă în special de evoluţia zonei euro, consideră secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

”Creşterea producţiei industriale şi a exporturile a mers în pas cu acestea, în condiţiile în care economia românească a rămas dependentă de evoluţia zonei euro. (...) Este greu de spus dacă acest ritm se păstrează până la finalul anului”, a afirmat Pârvan, citat de News.ro.

El atrage atenţia că este greu de crezut că această creştere este sustenabilă, în lipsa unor măsuri care să consolideze această accelerare a economiei.

Consumul a fost stimulat, dar trebuie să vedem ce vine din spate. Producţia, dezvoltarea infrastructurii şi rezolvarea problemei deficitului de forţă de muncă sunt foarte importante. Consolidarea creşterii economice, în special la nivelul diverselor regiuni din ţară, ar putea veni printr-un avânt al lucrărilor de infrastructură şi al parteneriatelor public private”, a explicat Pârvan.

Potrivit unei analize macroeconomice realizate de UniCredit, politica fiscală rămâne cea mai mare ameninţare pentru creşterea economică şi stabilitatea macroeconomică. Un deficit al contului curent mai mare şi un ritm de creştere alert al salariilor ar putea împinge cursul de schimb euro/leu către nivelul de 5 lei, până la sfârşitul anului.