Deprecierea monedei naţionale a avut loc în contextul în care agenţia de evaluare Standard & Poor's Global Ratings a anunţat că a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, în principal din cauza depăşirii ţintei de deficit bugetar.

Marţi, euro a urcat la 4.7787 lei. Cel mai mare nivel, pentru euro, anunţat vreodată de BNR, a fost de 4.7808 lei/euro, atins în 21 noiembrie.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4.3149 lei la 4.3124 lei.

Cursul francului elveţian a crescut de la 4.3771 lei la 4.3785 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5.6852 lei la 5.6715 lei. Marţi, aceasta a atins cel mai mare nivel din 23 iunie 2016, când a fost 5.8884 lei. 

Preţul gramului de aur a urcat de la 203.2034 lei la 203.4229 lei.

Înrăutăţirea perspectivei ratingului României pune presiune pe curs

Decizia Standard & Poor's de a înrăutăţi perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, din cauza creşterii deficitului fiscal şi a celui de cont curent, ar putea pune presiune suplimentară pe cursul de schimb şi pe randamentele obligaţiunilor guvernamentale, deoarece în următoarele zile s-ar putea observa posibile vânzări de active, a apreciat miercuri divizia de cercetare a UniCredit.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat, marţi seara, proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, care prevede pentru anul viitor un deficit bugetar de 3,6% şi de 3,34% pentru 2021.

Conform analiştilor UniCredit, nu sunt anunţate în proiect măsuri majore de consolidare fiscală, în pofida aşteptărilor pieţelor (doar majorarea accizei la ţigarete şi interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, fără un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare).

Mai mult, MFP a revizuit de două ori în câteva zile ţintele de deficit pentru 2019 şi 2020, ceea ce a provocat incertitudine pe pieţe, susţin analiştii UniCredit.

Ţinând cont de calendarul finanţării datoriilor, MFP trebuie să împrumute până la finalul anului încă 3,1 miliarde de lei, prin urmare este de aşteptat o creştere a randamentelor, a apreciat divizia de cercetare a UniCredit.

Erste: Leul se va deprecia cu 2-3%

Leul va continua să se deprecieze în următorii ani, din cauza deficitului de cont curent ridicat, se arată într-un raport publicat vineri de grupul bancar austriac Erste, care previzionează o slăbire medie a monedei României cu 2-3% pe an în termeni nominali, în perioada 2020-2021.

BNR va continua să intervină pe piaţă pentru a netezi orice volatilitate extremă a cursului de schimb euro/leu, dar nu se va opune tendinţei de pe piaţă, apreciază analiştii Erste.

Aceştia consideră că anul viitor sunt şanse reduse ca politica fiscală să rămână la fel de relaxată ca în anii precedenţi, exceptând potenţiala implementare a Legii pensiilor. O majorare cu 40% a pensiilor în septembrie 2020 va constrânge marja de manevră a Guvernului în implementarea investiţiilor sau a altor măsuri de relaxare înaintea alegerilor, se arată în raport.

"Estimăm o încetinire a PIB-ului în 2020 la 3,5%, de la 4% în 2019. Creşterea va fi mai redusă dacă Guvernul adoptă măsurile decisive de consolidare fiscală solicitate de Comisia Europeană", susţin analiştii Erste, care atrag atenţia că încrederea investitorilor s-a deteriorat la finalul acestui an.

În 2019, BNR a menţinut nemodificată rata dobânzii la 2,5%.

"Credem că banca centrală va echilibra riscurile interne şi externe, iar rata dobânzii va rămâne şi în 2020 la 2,5%. Relaxarea politicii monetare de către BCE şi alte bănci centrale importante, cuplată cu presiunile inflaţioniste interne, justifică această strategie de politică monetară", apreciază autorii raportului.

Politica fiscală expansionistă este, deocamdată, un alt factor important care previne o reducere a ratei dobânzii. De asemenea, o majorare este puţin probabilă, previzionează analiştii Erste.

Aceştia se aşteaptă ca Ministerul de Finanţe să utilizeze luna aceasta buffer-ul pentru a acoperi necesitatea de finanţare pentru 2019, derivat dintr-o ţintă considerabil mai ridicată pentru deficitul bugetar. De asemenea, rata inflaţiei ar urma să fie aproape de limita superioară a ţintei BNR (3,5%).