"In 2013 - 2014 Romania va avea varfuri de plata a datoriei externe. Daca cumulam si dobanzile de plata, Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei va trebui plateasca in urmatorii doi ani circa 13 miliarde de euro datorie externa si alte datorii in valuta. Daca nu reusim sa atragem noi finantari din pietele private externe si nu absorbim mai multi bani din fondurile europene nerambursabile, rezerva internationala a BNR ar putea scadea foarte rapid. Credibilitatea externa este cruciala pentru a asigura accesul la pietele externe private", a spus presedintele Consiliului Fiscal, care ocupa si pozitia de economist sef al Raiffeisen Bank Romania, citat de Mediafax.

Cea mai mare parte din suma revine BNR, care va avea de rambursat la FMI 7,6 miliarde de euro, fara dobanzi, aproape 4 miliarde de euro anul viitor si 3,7 miliarde de euro in 2014. Tot plati catre FMI va efectua si Ministerul Finantelor, cu un total de 2 miliarde de euro, cate un miliard in fiecare an.

De asemenea, Ministerul Finantelor va rambursa anul viitor 1,8 miliarde euro, reprezentand bonduri in valuta atrase de pe piata interna, iar in 2014 va avea scadente similare de circa un miliard de euro.

Dumitru a atras atentia ca in ultimul an (iulie 2011 - iulie 2012) investitorii straini si-au redus detinerile de titluri de stat cu 7 miliarde de lei , de la un varf de aproape 12 miliarde de lei la circa 5 miliarde lei, ceea ce ar putea impact suplimentar in rezerva valutara, chiar daca aceasta este considerata inalta la aceasta ora.

"Pentru a mentine activitatea economica cel putin la nivelul actual avem nevoie sa finantam deficitul de cont curent de circa 4% din PIB (peste 5 miliarde euro pe an) si sa refinantam datoria externa, datorie publica si privata care pe termen scurt se ridica la 20 de miliarde euro. In cazul in care nu asiguram aceasta finantare, diferenta poate fi acoperita pe termen scurt prin utilizarea rezervelor internationale ale BNR sau va trebui sa acceptam o noua ajustare a deficitului de cont curent, insotita de depreciere de curs de schimb, compromitand astfel sansele de revenire economica", a spus Dumitru.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, s-a aratat mai putin ingrijorat de perspectiva rambursarilor mari din urmatorii doi ani, aratand ca la actualele randamente din pietele internationale, apropiate de zero, vor exista destui investitori dispusi sa-si plaseze lichiditatile in Romania.

Croitoru a lansat chiar optiunea de a incheia un noui acord cu FMI in conditii mult mai relaxate, de tipul "precautionary credit line", care sa ofere o credibilitate si mai mare politicilor adoptate de guvernele nationale.

Consilierul guvernatorului BNR nu a detaliat, astfel ca nu a dat solutii cum ar putea fi convinsi expertii FMI pentru o formula mai relaxata de intelegere in conditiile in care Romania are mari intarzieri in realizarea criterilor convenite in actualul acord, pe care autoritatile romane au decis sa-l trateze ca pe unul de tip "precautionary".