Marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a fost avizat cu unanimitate de voturi pentru un nou mandat la şefia BNR de către Comisiile pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor şi Senat.

De asemenea, au fost validaţi cu unanimitate de voturi şi membrii propuşi pentru Consiliul de Administraţie al BNR, respectiv Florin Georgescu - prim-viceguvernator al BNR, Leonardo Badea - viceguvernator, Eugen Nicolăescu - viceguvernator, Balint Csaba, Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, Dan Radu Ruşanu şi Virgiliu Jorj Stoenescu. Comisiile au respins candidaturile lui Ionuţ Dumitru, Ion Horia Neamţu, Aura Gabriela Socol şi Marin Dinu.

Luni, preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, şi preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, au anunţat, după şedinţa coaliţiei de guvernare, că îl susţin pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat de guvernator al BNR.

Săptămâna trecută, mai mulţi parlamentari ai PSD au spus că nu doresc un alt mandat de guvernator al BNR pentru Isărescu. "Niciun senator PSD nu şi-a exprimat susţinerea pentru reînnoirea mandatului lui Mugur Isărescu la conducerea Băncii Naţionale a României", a afirmat atunci liderul grupului social-democraţilor din Senat, Şerban Nicolae. Şi deputatul PSD Olguţa Vasilescu a precizat că ea nu va vota pentru menţinerea, în continuare, a lui Mugur Isărescu în această funcţie.

Isărescu, care este de peste un sfert de secol la conducerea Băncii Naţionale a României, are 69 de ani şi în mandatul său a trecut prin orice conjunctură economică de la hyperinflaţie, în condiţiile în care România era în pragul falimentului, şi până la criza financiară globală din 2008, apreciază Bloomberg.

Agenția americană scrie că banca centrală a României se confruntă cu provocări. Expansiunea economică încetineşte, ritmul inflaţiei este cel mai ridicat din UE, iar deficitul bugetar se estimează că va depăşi limita stabilită de UE. Alegerile prezidenţiale şi parlamentare din următorii doi ani adaugă incertitudini suplimentare, comentează Bloomberg.

Într-un articol anterior, Bloomberg comenta că România este ultima ţară care dă dureri de cap oficialilor UE, care încearcă să răspundă ameninţărilor la adresa democraţiei venite din alte state ale fostului bloc comunist. Comitetele de politică monetară ale băncilor centrale din Ungaria şi Polonia sunt deja alcătuite din oamenii care sunt aliaţi ai guvernelor.

Potrivit sursei citate, Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă va exista o ameninţare similară şi asupra Consiliului de Administraţie al BNR, unde toţi membri urmează sa fie realeşi sau înlocuiţi.

Pentru România, o astfel de schimbare nu vine într-un moment oportun. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar urmează să depăşească anul viitor limitele impuse de UE iar deficitul de cont curent este la cel mai ridicat nivel din 2008. În condiţiile în care până la finele lui 2020 vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, este clar că banca centrală are nevoie de o mâna fermă, scrie Bloomberg.

Isărescu este exact această mâna fermă. Bloomberg subliniază că guvernatorul BNR a jucat un rol cheie în aderarea României la Uniunea Europeana în 2007 şi a fost o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024.

De asemenea, Isărescu a dobândit şi o recunoaştere internaţională. În cei 28 de ani a colaborat cu omologi precum Alan Greenspan şi Mario Draghi, a primit 17 titluri de onoare universitare şi este un membru al exclusivistului club Bilderberg Group.

Plenul Parlamentului a numit şi membrii Consiliului Fiscal.

Pentru Consiliul Fiscal au candidat George Georgescu, nominalizat de Academia Română, Bogdan Octavian Cozmâncă, nominalizat de BNR, Georgiana Camelia Creţan, nominalizată de ASE, Daniel Dăianu, nominalizat de IBR, şi Bogdan Sebastian Căpraru, nominalizat de ARB, toţi fiind avizaţi favorabil de comisiile parlamentare de buget-finanţe.

De asemenea, Parlamentul l-a numit pe preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru această funcţie fiind propusă Maria Monica Gubernat.