Un studiu realizat de CSALB relevă faptul că, în continuare, factorii decidenți în casă când vine vorba despre decizia de rezolvare a problemelor cu banca sunt bărbații. În 2020, 57% dintre consumatorii care au trimis cereri către CSALB sunt bărbați, iar cea mai mare pondere (34%) sunt consumatorii tineri, cu vârsta între 35 și 44 de ani.

Cei mai informați atunci când vine vorba de proceduri europene de conciliere sunt în continuare bucureștenii, urmați de argeșeni și locuitorii din Ilfov. 81 de cereri pentru rezolvarea amiabilă a diferendelor cu banca au venit de la Iași, 79 de la Cluj, în timp ce județe precum Bihor, Prahova, Timiș, Constanța și Brașov înregistrează, în medie, 70 de cereri.

Ultimii 5 ani s-au dovedit a fi promițători pentru CSALB, care a primit în 2020 de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile decât în 2016 – primul an de activitate operațională: 2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 față de 235 cereri în 2016. Este semn clar că românii caută soluții alternative instanțelor de judecată pentru a-și rezolva probleme și negocierea este una dintre ele.

Fiind un an atipic, în 2020 efectele crizei sanitare și deciziile de amânare la plată a ratelor luate de autorități s-au resimtit. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a constatat că pandemia a scăzut apetitul băncilor cât și al IFN-urilor pentru negociere. Din totalul de cereri primite la Centru, doar un sfert cereri au fost acceptate de bănci și IFN-uri pentru negociere (545 de dosare formate până în decembrie 2020), cu 20% mai puține față de anul precedent.

În ce condiții de realizează concilierea

Marieta Avram, conciliator CSALB, spune că în procedura concilierii nu se realizează o judecată bazată pe drept, ci o negociere bazată pe interese. În principiu, poate fi supusă discuției orice problemă sau dificultate pe care consumatorul o întâmpină în relația cu banca. Multe dispute se nasc din faptul că nu s-a realizat la timp o comunicare și o informare clară și eficientă a consumatorului.

Ca să fac o comparație, la încheierea contractului de credit, este ca la căsătorie: vedem adeseori doar partea plină a paharului (de șampanie), bomboane, flori, dar nu toate implicațiile pe termen lung. Și, deși căsătoria se încheie pe viață, unele contracte de credit durează chiar mai mult decât o căsătorie, adică aproape că ajung să fie pe viață, dacă luăm că exemplu un contract de credit imobiliar/ipotecar încheiat pe 30 de ani! Deci, putem spune că în viața unui om sunt doi oameni potențiali de cursă lungă: soțul/soția și bancherul. Și relația cu fiecare dintre aceștia, cu riscurile pe care le implică, odată cimentată, devine importantă pentru fericirea sau nefericirea noastră”, explică Marieta Avram.

Iar 2021 aduce vești bune. Cea mai importantă instanța de judecată europeană transmite un semnal de alarmă și recomandă instanțelor de judecată naționale să trimită consumatorii și băncile să negocieze în cadrul CSALB înainte de începerea unui proces.

Curtea de Justiție a UE recomadă negocierea cu băncile

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Oros (C-269/19) este definitorie. CJUE recomandă instanțelor naționale să invite părțile la negociere pentru stabilirea modalității de calcul a ratei dobânzii, cu condiția ca instanța națională ”să stabilească cadrul negocierilor respective și să urmărească un echilibru real între drepturile şi obligaţiile contractanţilor, ţinând seama printre altele de obiectivul protecţiei consumatorului”.

“Considerăm că prin această decizie CJUE dă un impuls suplimentar chiar aplicării Directivei 11 din 2013 a Parlamentului European și a Consiliului privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum, cea care stă chiar la baza înființării CSALB. În același timp, apreciem că atunci când decizia CJUE face trimitere la ‘stabilirea cadrului negocierilor’, se poate referi la existența unui cadru instituțional deja creat în România prin înființarea Centrului. Mai mult, faptul că aceste negocieri au că scop stabilirea unui ‘echilibru real între drepturile și obligațiile cocontractanților’ ne duce la ideea că aceste negocieri trebuie purtate în temeiul principiilor de echitate, așa cum procedează, în practică, conciliatorii cu care CSALB colaborează. În concluzie, CSALB poate fi exact destinația pe care instanțele de judecată o pot aduce la cunoștința părților atunci când le invită să negocieze”, explică Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.