Bugetul de stat

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor prezentate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.

Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB.

Potrivit estimărilor autorităţilor, cele mai mari venituri sunt prevăzute la contribuţiile de asigurări sociale - 11,5%, TVA - 6,8 %, accize - 3%, impozit pe salarii şi pe venit - 2,3% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB.

Cele mai mari ponderi în PIB le au cheltuielile cu asistenţa socială - estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se menţin la aceeaşi pondere ca şi în anul 2018) şi cheltuielile de personal - în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB).

Principalii indicatori macroeconomici pe 2019:

PIB – 1.022.500 milioane lei
Creștere economică – 5,5%
Inflație medie anuală – 2,8%
Număr de șomeri la sfârșitul anului – 287.000 persoane
Rata șomajului – 3,2%
Câștig salarial mediu brut – 5.163 lei
Câștig salarial mediu net – 3.085 lei
Număr mediu de salariați – 6,655 milioane

Proiectul bugetului de stat pe 2019 poate fi consultat AICI.

Proiectul bugetului de asigurări sociale poate fi consultat AICI.



Bugetul asigurărilor sociale

Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, Guvernul ia în calcul venituri bugetare estimate la 71.843.525 mii lei, din care 99,8% urmează să se încaseze din contribuţii de asigurări, 0,2% din venituri nefiscale.

Din totalul veniturilor bugetare, 71.662.090 mii lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,7%) şi 181.435 mii lei aferente sistemului asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale (0,3%).

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, sunt diminuate cu suma de 8.635.882 mii lei aferentă Pilonului II de pensii.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 au fost stabilite avându-se în vedere, următoarele:

• cotele de contribuţii sociale, reglementate de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel: 25% cota de contribuții de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați; cotele de contribuție de asigurări sociale datorate de angajatori de 4% pentru condiţiile deosebite de muncă și 8% pentru condiții speciale de muncă; cota de 2% din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori, distribuită pentru sistemul asigurărilor de accedete de muncă şi boli profesionale stabilită conform alin.(6) al art.220^6 din Legea nr.227/2015.

• modificarea bazei de calcul și a termenului de plată a CAS datorat de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, respectiv la venitul ales care trebuie să fie cel puţin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, cu plata la data 15 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează contribuţia (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2018);

• 3,75% cota de contribuție la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II), reglementat prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2018 prin care se crează premisele pentru majorări salariale diferențiate pe domenii de activitate, iar în cazul salariaților din sectorul construcții se prevede scutirea de la plata contribuţiei datorată la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) în limita a 3,75%, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv;

În anul 2019, cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost estimate la 70.092.298 mii lei, din care 69.961.379 mii lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) şi 130.919 mii lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale ( 0,2%).

La construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor pentru şomaj pe anul 2019 s-au avut în vedere următoarele:

• majorarea cu 15% a valorii punctului de pensie începând cu luna septembrie 2019, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei;

• acordarea în anul 2019 a unui indice de corecţie de 1,20 în conformitate cu prevederile art.170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare;

• încadrarea cheltuielilor bugetare în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a Guvernului pentru perioada 2019-2021;

• creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2019 la 5.163 lei, faţă de 4.502 lei estimat pentru anul 2018 şi 3.223 lei realizat în anul 2017;

• scăderea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se astfel la finele anului 2019 la 287 mii persoane, de la 288,9 mii persoane la finele anului 2018;

• scăderea ratei şomajului înregistrat, ajungându-se astfel la finele anului 2019 la 3,2% faţă de 3,31% la finele anului 2018;

Bugetul, aprobat sâmbătă în Guvern
 
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat la Digi24, că sâmbătă va fi aprobat proiectul de buget în Guvern, iar săptămâna viitoare va fi dezbătut în Parlament.
 
”Este un buget bun, în condiţiile în care eu am fost unul dintre cei care au susţinut că trebuie redus deficitul bugetar şi bugetul e construit pe un deficit bugetar de 2,5% din PIB”, a spus Tăriceanu, citat de News.ro.
 
Liderul ALDE a susţinut că va fi un buget orientat mai mult pe proiecte de investiţii, unul dintre obiective fiind realizarea infrastructurii pe Moldova.

Referindu-se la motivul pentru care adoptarea bugetului a întârziat, Tăriceanu a explicat că s-a dorit un buget construit pe proiecte şi programe pentru infrastructură, sănătate, învăţământ şi alte domenii.

„Am avut o serie de discuţii în cadrul coaliţiei şi primele propuneri de buget au fost cele clasice bazate pe propunerile făcute de ordonatorii de credite, care sunt colectate de minister şi ministerul ne prezintă un proiect de buget care e mai degrabă o operaţiune tehnică. Şi noi am spus nu în felul ăsta se construieşte un buget, un buget se construieşte pe bază de priorităţi, pe bază de proiecte şi de programe”, a afirmat preşedintele Senatului.

Tăriceanu a respins şi criticile primarilor, susţinând necesitatea acordării unor sume mai mari din buget către consiliile judeţene.
 
„În România, o sută de mari municipii şi oraşe au cam 80 la sută din veniturile date de impozitul pe venitul global şi restul de peste trei mii de localităţi 20 la sută. Ceea ce se doreşte prin buget şi este normal să existe o reechilibrare. Sunt localităţi foarte mari care atrag forţă de muncă din localităţile învecinate, impozitul pe salariu e perceput acolo unde e locul de muncă, localitatea unde trăieşte nu primeşte nimic. Ce face cu aceste loclaităţi? Sunt localităţi care, să exagerez puţin, nu au după ce bea apă. Aşa cum se face la nivel european politica de coeziune, acelaşi lucru facem şi prin buget şi e şi normal să facem în acest fel. Nu trebuie să acuze nimeni, primăriile bogate au suficienţi bani. Sunt multe primării care au excedente an de an, bani care nu se cheltuiesc”, a susţinut preşedintele Senatului.

El a spus că o parte din banii pe care îi doreau primăriile au fost daţi consililor judeţene, pentru că acestea sunt instituţiile care redistribuie banii în judeţe.