"Abordarea Băncii Naţionale a României referitoare la adoptarea euro este una echilibrată. Pe de o parte, suntem pe deplin conştienţi că este nevoie de un nivel ridicat al convergenţei reale, de cel puţin 70-75% din media zonei euro în termen de PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare. Altfel, vom fi insuficient pregătiţi şi, în consecinţă, în cazul unor şocuri asimetrice, nu vom fi capabili să sincronizăm sectorul nostru de afaceri cu cele din alte economii din zona euro. Pe de altă parte, un nivel ridicat nu înseamnă că noi suntem atât de ambiţioşi încât să ţintim nivelul de convergenţă de 90% din media zonei euro sau un nivel egal cu al Germaniei, aşa cum este cazul cu unele abordări din Ungaria sau Polonia. Aşa că noi ne considerăm mai realişti, cu un PIB per capita care oricum considerăm că este la fel de important precum convergenţa nominală. Şi la fel de important, indiferent cât de sus sunt stabilite ţintele, este esenţial să menţinem cadenţa acestui proces", a spus Mugur Isărescu, la conferinţa "Convergence towards euro enlargement", organizată de Banca Naţională a României în colaborare cu European League For Economic Cooperation România (ELEC).

De asemenea, guvernatorul BNR a subliniat faptul că adoptarea euro nu este un panaceu şi că ritmul procesului trebuie menţinut pe termen lung.

"La fel de important, indiferent la ce nivel îţi stabileşti ţintele, este esenţial să păstrezi ritmul acestui proces. Odată ce s-au făcut paşi înainte nu trebuie să ne oprim sau să dăm înapoi şi asta este cu atât mai important în cazul României deoarece noi am mers înainte şi din când în când facem paşi laterali sau chiar înapoi. Pentru a avea succes în adoptarea euro trebuie să fii un maratonist mai degrabă decât un sprinter. As vrea să spun, fiind o ţară de sorginte latină, ca proverbul latin "festina lente" se potriveşte perfect abordării noastre. Să ne grăbim într-o maniera lentă pe calea convergenţei înseamnă să obţinem un ritm sustenabil pe termen mediu şi lung. În plus, ar trebui să fim conştienţi că procesul de convergenţă este unul continuu care se va derula şi după aderarea la zona euro. Este o lecţie pe care trebuie să o învăţăm din experienţele eşuate ale altor state care au considerat ca aderarea la zona euro este capătul liniei. Noi nu credem ca aderarea este un panaceu care rezolvă toate problemele şi că trebuie sa intrăm în zona euro pregătiţi nu nepregătiţi", a spus Isărescu, citat de Agerpres.

La începutul anului, prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024. Premierul a subliniat că este esenţială intrarea într-o etapă premergătoare acestui proces, respectiv în mecanismul european al ratelor de schimb, şi, de asemenea, trebuie luate "măsurile necesare pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile", pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor.

La sfârșitul anului trecut, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că “ar fi hazardat” să se spună acum că România va fi pregătită să intre în zona euro în anul 2024.

“Pe de o parte, 2024 este suficient de departe ca să putem fi pregătiţi până atunci, dar dacă ne uităm la situaţia de acum şi cu lipsa de reforme structurale de acasă ar fi hazardat să spun acum că suntem pregătiţi, că vom fi pregătiţi. Cu certitudine, până la urmă, cu toţii ne dorim să devenim membri în zona euro şi, la momentul potrivit, vom fi pregătiţi”.
Totodată, şeful statului a precizat că “astfel de declaraţii s-au tot făcut în România”. ″Şi acum câţiva ani a fost o declaraţie că în 2019 vom fi, pe urmă în 2021. În general, este bine să se facă astfel de declaraţii de intenţie, că vrem, dar a stabili acum termene fixe mi se pare încă devreme”, a afirmat Iohannis.

Isărescu: România ar putea intra în sistemul cursurilor de schimb în 2024

În luna noiembrie, anul trecut, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că România ar putea intra în sistemul cursurilor de schimb, o antecameră a zonei euro, în 2024, unde trebuie să rămână cel puţin doi ani până la adoptarea monedei unice.

Isărescu a subliniat că 2024 este un orizont rezonabil de intrare în sistemul cursurilor de schimb. “Orizonul rezonabil, pentru a intra în sistemul cursurilor de schimb, este 2024. De acolo, drumul este oar înainte, că durează doi ani sau mai mult”, a spus guvernatorul.

Anterior, ministrul Finanţelor indicase drept dată de aderare la moneda unică anul 2024, ceea ce presupunea intrarea în sistemul ratelor de schimb cel mai târziu în 2022.

Nu este după cum vrea guvernatorul, unul sau altul, este o decizie politică, dar este o decizie de mare responsabilitate”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că România trebuie să intre pregătită în zona euro, care este o zonă de convergenţă.
Zona euro este o uniune de convergenţă. Şi România a intrat în UE şi a avut cel mai ridicat nivel de convergenţă. (...) Nu este un sprint, este o cursă de rezistenţă”, a adaugat Isărescu.

Bulgaria, pe de altă parte – țară care a intrat în UE împreună cu România, a anunțat că pregătirile pentru a se alătura zonei euro sunt în grafic, iar statul balcanic ar putea adopta euro încă din ianuarie 2022.

Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează un surplus bugetar. Însă, pentru că Produsul Intern Brut per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, corupţia este răspândită, iar unele bănci înregistrează probleme s-au ridicat o serie de semne de întrebare cu privire la perspectiva aderării Bulgariei la zona euro.