"Da. Preţul scăzut (din energie n.r.) ne poate ajuta, cotaţia mondială scade şi este normal, pentru că a scăzut cererea foarte mult, dar acesta nu este un lucru bun pentru economie. Căderea consumului înseamnă o scădere a producţiei şi înseamnă, de asemenea, şi o scădere a încasărilor companiilor din energie, ceea ce va duce în viitor la o scădere a ritmurilor de investiţii. Da, ne ajută pe moment, trebuie să folosim acest lucru, dar cred că nu trebuie să fim bucuroşi de aceasta cădere dramatică a cotaţiei petrolului", a precizat Popescu, la Realitatea TV, potrivit Agerpres.

Barilul de petrol Brent era cotat vineri dimineaţa pe piaţa futures de la Londra cu 29,49 dolari, în creştere cu 4,1 % faţă de joi la închidere, după măsurile luate de o serie de guverne pentru a contracara efectele crizei provocate de COVID-19.

Preţul barilului din Marea Nordului, de referinţă în Europa, a închis sesiunea de joi de la International Exchange Futures, din Londra, la 28,28 dolari barilul.

Pe de altă parte, preţul petrolului Texas a închis vineri cu o scădere semnificativă, de 10,67 %, până la 22,53 dolari barilul.

Războiul prețurilor dintre Rusia și Arabia Saudită se suprapune pandemiei

În urmă cu două săptămâni, Arabia Saudită a luat decizia ca, începând din luna aprilie, să inunde piaţa cu petrol la preţuri pornind de la minime de 25 de dolari pe baril, având ca ţintă în mod special rafinăriile din Europa şi Asia care folosesc petrol rusesc.

Decizia este cea mai dramatică luată de Arabia Saudită în ultimii ani, pe fondul neînțelegerilor cu Moscova privind producția mondială de țiței, într-o escaladare a războiului cu Rusia pentru cota de piaţă.

În acest context, pe fondul pandemiei cu COVID-19, care deja a dus prețurle petrolului sub 30 de dolari pe baril, este de așteptat ca țițeiul să se ieftinească și mai mult.

Cinci surse de la companii majore de petrol şi rafinării care procesează ţiţei în Europa, au spus că grupul saudit de stat Aramco va livra toate volumele suplimentare solicitate, în luna aprilie, scrie Reuters, preluată de News.ro.

Preţurile petrolului au scăzut la jumătate de la începutul acestui an, din cauza impactului avut de epidemia de coronavirus asupra cererii şi după ce Rusia şi OPEC nu au reuşit să ajungă la un nou acord pentru reducerea livrărilor de ţiţei.

Moscova a refuzat să sprijine reducerile mai accentuate ale producţiei de petrol, afirmând că impactul coronavirusului ar putea depăşi aşteptările. Riadul a reacţionat prin creşterea la un nivel record a livrărilor.

Rusia a anunţat că nu intenţionează să revină la masa negocierilor, chiar dacă resimte presiunea măsurilor extraordinarea luate de Arabai Saudită.

Ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak, declara în urmă cu două săptămâni, că Rusia nu vede deocamdată motive pentru a reveni la discuţiile cu partenerii săi din cadrul OPEC+ şi că are capacitatea să facă o majorare modestă a livrărilor de petrol, cu 200.000 de barili pe zi, din luna aprilie.

În schimb, Arabia Saudită s-a angajat să crească producţia de petrol cu 2,6 milioane de barili pe zi în aprilie, inclusiv din stocuri. Şi alţi producători de petrol din Golf sunt nevoiţi să intre în acest război pentru cota de piaţă, anunţând la rândul lor creşteri ale producţiei.