"Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19", precizează MFP.

În primele cinci luni ale acestui an deficitul bugetar s-a situat la 38,84 miliarde lei (3,59% din PIB), în timp ce în primul semestru din 2019 a fost de 19,96 miliarde de lei, respectiv 1,94% din PIB.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat luni seara că cifra deficitului bugetar este mai mică faţă de cea avută în program și că România nu va cere ajutor de la FMI în 2020.

"Deja în prima parte a anului, în primele şase luni, s-ar putea să avem 300 milioane euro decontaţi deja din această execuţie şi vom prezenta execuţia în zilele următoare, cred că mâine. Şi pot să vă spun că la deficitul bugetar din prima parte a anului jumătate reprezintă bani care au rămas la companii şi cheltuieli cu COVID.(...) Ideea este că aceşti bani vor reveni la buget în lunile următoare. (...) O să prezentăm mâine cifra deficitului. Este mai mică decât cifra pe care am avut-o în program la deficit din mai multe motive. Jumătate din deficit vine din faptul că am luat acele decizii de a amâna plata impozitelor, contribuţii, TVA, sechestre, am ridicat popriri etc.", a explicat Cîţu la Realitatea Plus, scrie Agerpres.

În urmă cu o lună, ministrul Finanţelor declara că România va înregistra în acest an un deficit bugetar de 6,7% din PIB, iar contracţia economică se va situa la final de an la 2,2% din Produsul Intern Brut.

"Economia globală trece astăzi printr-o criză nemaiîntâlnită în care a trebuit să ţinem mai întâi oamenii sănătoşi, dar nici să omorâm economia. A fost o provocare mare pentru acest Guvern. Noi ne uităm la noi, dar lucrurile sunt dificile pentru toate economiile. În SUA se estimează un deficit bugetar de aproape 24% din PIB, în acest an, ca să înţelegeţi dimensiunea crizei. În Europa, zona euro, va fi în jur de 13%, iar în România de 6,7% din PIB. În acest moment şi lucrurile arată ok. Am reuşit, prin măsurile pe care le-am luat, să avem primul trimestru de creştere economică, deci 2,4% din PIB, ceea ce a fost, după Irlanda, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. PIB-ul la 6 luni, avem trimestrul 2 care este afectat negativ, şi aici vom avea o contracţie a economiei într-un scenariu care merge pentru final de an spre minus 2,2% din PIB pentru tot anul. România nu va avea o recesiune tehnică, deci nu vom avea două trimestre negative în niciun caz. Vom avea revenirea economiei din trimestrul 3, aşa cum am spus de la început", spunea Cîţu.

Florin Cîţu a adăugat că România nu va cere ajutor de la Fondul Monetar Internaţional în 2020.

"Nu vom ajunge la FMI. Am reuşit să finanţăm acest deficit, ceea ce vă spun că este o premieră şi pentru România în ultimii 30 de ani, dar şi pentru multe economii din lumea asta, fără să cerem ajutor. Vă garantez că nu vom cere în 2020 ajutor de la FMI", a afirmat Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a încercat să răspundă acuzaţiilor referitoare la împrumuturile mari pe care ministerul pe care îl conduce le face şi a subliniat că acolo unde s-a putut s-au făcut economii la bugetul de stat.

"În fiecare lună am explicat unde se duc aceşti bani. România bineînţeles că a început acest an cu un deficit care vine din trecut, un deficit în care au crescut şi salarii şi pensii şi alocaţii la începutul anului, au fost cheltuieli care nu produc imediat. În acelaşi timp, bineînţeles, am avut cheltuielile cu investiţiile. În primele 6 luni am avut cheltuieli cu investiţiile de 16 milioane de lei. Deci, pe de o parte, deficitul cu care am început anul; pe de altă parte ne-am aflat într-o situaţie de criză în luna martie, situaţie cu starea de urgenţă, dar lucrurile se deterioraseră înainte puţin, ceea ce a însemnat că vom avea venituri mai mici la bugetul estimat de venituri la stat. De aici, iarăşi o creştere a deficitului. Aceste împrumuturi nu au rol decât de a face diferenţa între ceea ce încasăm şi ceea ce cheltuim. Cheltuielile vă spun că au fost mai mici decât ceea ce ne programasem. Unde am putut, acolo am strâns şi am încercat să economisim, nu am irosit banii publici", a dat asigurări ministrul.

În ceea ce priveşte colectarea taxelor la bugetul de stat, şeful de la Finanţe a apreciat că situaţia stă mult mai bine decât se aştepta.

"La colectarea taxelor stăm mult mai bine decât ne aşteptam într-o situaţie ca aceasta prin care trece România, prin care trece economia globală. Am elaborat mai multe scenarii. Este un scenariu bun prin care trecem acum, faţă de ceea ce putea să fie. Economia privată a răspuns foarte bine la măsurile pe care le-am luat, în special la faptul că am dat acele bonificaţii pentru plata la termen a impozitelor pentru companii mici, mijlocii, companiile mari. Companiile mari şi-au plătit datoriile, deci aici mediul privat s-a comportat exemplar. Bine, acei agenţi economici care şi înainte se comportau exemplar şi îşi făceau treaba. Este adevărat că sunt şi agenţi economici care au fost prinşi puţin nepregătiţi de această criză. Acolo au intervenit acele măsuri ale Guvernului care i-au ajutat în această perioadă, dar şi aceştia au răspuns, au menţinut oamenii în locurile de muncă, au plătit contribuţii, deci nu există surprize în acest moment", a precizat Cîţu.

Comisia Europeană estimează că economia României va înregistra anul acesta o scădere semnificativă, de 6%, iar pentru 2021, CE estimează un avans al PIB-ului României de 4%, faţă de o creştere de 4,2% prognozată în mai. De asemenea, deficitul guvernamental va ajunge la 9,2% din PIB în acest an şi la aproximativ 11,4% din PIB în 2021.

În cea mai recentă analiză dată publicității, mai mult de jumătate dintre analiştii CFA România estimează că impactul coronavirusului se va resimţi puternic până în primul trimestru al anului viitor, iar deficitul bugetar anticipat pentru acest an este de 8,4%. Valoarea medie a anticipaţiilor indică un declin al produsului intern brut de 4,4% pentru 2020, iar pentru rata şomajului această valoare este de 7,3%.