"Taxa pe lăcomie" a fost percepută de industria bancară ca un şoc, măsura anunţată înainte de Crăciun de ministrul Finanţelor de la acea dată, Eugen Teodorovici, nefiind discutată în prealabil cu mediul bancar.

"Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă", a afirmat Teodorovici, pe data de 18 decembrie 2018, precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca nivelul ROBOR să nu depăşească plafonul de referinţă, de 1,5%”, anunța Teodorovici, la finalul anului trecut.

Efectele taxei pe lăcomie au fost substanţiale în primele zile de la anunţarea ei. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) avertiza că piaţa de capital locală, în care activează companii româneşti ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă. Pe data de 19 decembrie 2018, indicele BET a coborât cu 11,21%.

Spre sfârşitul lunii februarie taxa a fost discutată în Consiliul general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), care a identificat soluţii de posibile scenarii de adaptare a OUG 114/2018. La sfârşitul lunii martie apărea o nouă ordonanţă, OUG 19/2019, care urma să atenueze efectele "taxei pe lăcomie".

Astfel, instituţiile bancare erau obligate la plata taxei pe active financiare nete, aceasta urmând să fie de 0,4% pe an pentru instituţiile cu o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1% şi de 0,2% pe an pentru cele cu o cotă de piaţă sub 1%.

Totodată, prin respectivul act normativ se instituia Indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Indicele de referinţă, existent şi în prezent, se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor. Noul indice de referinţă se aplică atât creditelor noi acordate, la refinanţarea creditelor aflate în derulare, cât şi contractelor aflate în derulare cu acordul părţilor formalizat prin act adiţional la contractul de credit.

Economiştii şi reprezentanţii industriei au semnalat că noul indice are o serie de neajunsuri faţă de ROBOR.

"Este foarte greu de explicat despre ROBOR şi IRCC. IRCC-ul este o medie de mai multe ROBOR-uri, o medie de mai multe cotaţii interbancare la mai multe termene. ROBOR era ceva corelat cu creditarea pe termen mediu, iar astăzi avem un indice calculat pe baza unor tranzacţii peste noapte, care este cumva trimis în timp cu şase luni în urmă faţă de termenul când este aplicat. În concluzie, să mă iertaţi că folosesc o metaforă: dacă noi foloseam o dulceaţă dintr-un anumit fruct, ROBOR la trei luni, astăzi corelăm cu creditarea un fel de marmeladă, nu ştim din ce fructe, vedem doar un rezultat final şi care nu are nicio legătură cu piaţa", a spus Dănescu, în luna martie.

De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut o glumă despre noul indice IRCC în funcţie de care se calculează ratele creditelor, arătând că, la fel ca orice medie, reflectă o situaţie similară cu cea în care trebuie să te aşezi cu o jumătate de şezut pe un cub de gheaţă, cu cealaltă pe o flacără, iar per total te simţi bine.

La finalul acestui an, OUG 114/2018 a fost din nou modificată, inclusiv la partea de taxare a activelor bancare. Guvernul s-a reunit luni în şedinţă pentru a analiza amendamentele depuse de parlamentari la proiectele de lege pe care urmează asumarea răspunderii - bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi modificările la OUG 114.

"Proiectul de lege stipulează corectarea prevederilor legate de domeniul energetic, domeniul financiar-bancar, domeniul comunicaţiilor, domeniul fondurilor private de pensii. De asemenea, cuprinde o serie de măsuri, exact cum cuprindea şi OUG 114, în mai multe domenii de activitate, de la chestiuni legate de sporuri până la chestiuni care sunt legate de diferite tipuri de reglementări", a spus luni premierul Ludovic Orban în plenul Parlamentului.

El a spus că în domeniul financiar-bancar s-a optat pentru abrogarea prevederilor care au afectat negativ pieţele respective şi companiile din domeniu.

"Această ordonanţă, indiferent cum s-a născut ea sau cum a evoluat, deşi în forma OUG 19 faţă de OUG 114 e mai puţin agresivă la adresa sistemului bancar şi a economiei în general, trebuia să lipsească de fapt din panelul nostru de politici", a declarat Sergiu Manea, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi CEO Banca Comercială Română.

El a afirmat că în ceea ce priveşte proiectul de modificare a OUG din Parlament există două întrebări cu privire la impactul asupra sistemului bancar. Prima este pentru ce an va produce efecte, iar a doua întrebare este dacă dispar aspectele ce ţin de taxă.

"Cu IRCC, pentru mine, lucrurile sunt relativ simple. Avem nevoie de o discuţie în detaliu cu toţi stakeholderii, inclusiv cu asociaţiile de consumatori, este foarte important, pentru a înţelege cum se poate construi un indicator de referinţă care să fie relevant pentru economie, implicit pentru consumatori. În momentul acesta IRCC are mai multe neajunsuri, dintre care aş vrea să menţionez faptul că decuplează realitatea economică curentă de index. Din ce cauză? Pentru că vorbim de o întârziere de două trimestre a aplicării unor rate de referinţă pentru index. Şi aceasta creează foarte multă confuzie. Creează dificultăţi în mecanismul de transmitere a politicii monetare. Este o rugăminte către toţi cei angajaţi şi responsabili de transparenţa bunei funcţionări a economiei româneşti şi mă refer la Banca Naţională, la Guvernul României, la asociaţiile de consumatori, la sistemul bancar, să se aşeze în jurul mesei, să ne uităm ce exemple putem vedea din Europa, apropo de transformarea EURIBOR într-o altă referinţă, şi să încercăm să facem şi noi paşii aceştia. Ar fi un exerciţiu minunat. Cu cât mai repede ne aşezăm la masă cu atât mai bine", a spus Sergiu Manea.