La finele anului trecut, Guvernul de la Bucureşti a stabilit, prin Ordonanţa 114/2018, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie". Această taxă a fost introdusă împotriva avertismentelor lansate de investitori şi a dus la o depreciere a leului la un minim istoric.

Scope Ratings subliniază că taxele speciale pe bănci nu sunt ceva excepţional în Uniunea Europeană, având în vedere exemplele din Polonia, Slovacia şi Ungaria. Ceea ce este neobişnuit în cazul României este legătura între taxa bancară şi indicatorii de pe piaţa interbancară.

"Acesta creează impresia că Guvernul încearcă să influenţeze politica monetară pe uşa din spate, prin sancţionarea băncilor în momentul în care banca centrală creşte dobânzile, lucru pe care este presat să îl facă având în vedere politica fiscală expansionistă a Bucureştiului şi presiunile inflaţioniste", spune Bernhard Bartels, analist la Scope Ratings, potrivit Agerpres.

Agenţia de evaluare subliniază că România a fost una din economiile cu cel mai puternic ritm de creştere din UE, cu o creştere medie anuală a PIB de 4,8% în ultimii patru ani. Cu toate acestea, Scope a decis să retrogradeze ţara la BBB minus/perspectivă negativă din cauza politicii fiscale pro-ciclice şi a îngrijorărilor cu privire la incertitudinea politică în urma recentelor decizii.

"Statutul de independenţă al Băncii Centrale protejează ţara de noi presiuni din partea pieţelor financiare, însă majorarea dobânzilor ar crea riscuri suplimentare la adresa stabilităţii financiare pe termen scurt. Până acum, banca centrală a ignorat solicitările guvernului pentru o politică monetară mai relaxată", subliniază Bernhard Bartels.

BNR a majorat de trei ori dobânzile în 2018 iar în prezent dobânda de politică monetară este la 2,5%. În ultimul său raport, BNR se aşteaptă ca inflaţia să coboare la 3% la finele lui 2019 de la 4,6% în 2018.

"Guvernul a compromis capacitatea BNR de a răspunde la creşterea estimărilor inflaţioniste, însă vestea bună este că BNR se consultă cu Guvernul pentru a rupe legătura între taxa bancară şi indicatorii de pe piaţa interbancară", apreciază Bernhard Bartels.

La începutul acestei săptămâni, agenţia de presă Reuters a dezvăluit că două mari bănci internaţionale de dezvoltare, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale, s-au plâns în mod oficial Guvernului României în legătură cu planurile privind o nouă taxă în sectorul bancar.