Dezvoltarea economică semnificativă din ultimii 20 de ani, bazată pe exporturi, investiţii străine, pe forţa de muncă relativ ieftină şi mai ales pe consum, riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială, mai menţionează studiul.

"Pandemia de COVID-19 a restartat modul în care sunt percepute activităţile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară şi a măsurilor de distanţare socială, mediul economic a fost, practic, forţat să facă pasul spre digitalizarea activităţii. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are şansa nesperată de a arde etapele şi de a creşte economic semnificativ, prin tehnologie şi digitalizare'', arată datele studiului.

Potrivit experţilor, această reorientare economică este absolut necesară, mai ales în contextul scumpirii forţei de muncă şi, în general, a crizei de pe piaţa resurselor umane.

"Vremurile în care România era atractivă prin costurile reduse cu forţa de muncă au trecut, iar perspectivele demografice indică o accentuare a problemelor din piaţa HR. Fără o focusare pe dezvoltarea reală a competenţelor digitale, automatizarea şi digitalizarea proceselor, companiile, în general mediul economic românesc, riscă să piardă puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecinţe economice negative'', a declarat Marius Hărătău, managerul Factory 4.0, conform unui comunicat remis presei.

Potrivit sursei citate, în 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6,5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.

Studiul Factory 4.0 & Frames arată că, între 2016 şi 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.

În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă, în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou.

"Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluţie industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluţia industriei auto care, în următorii 10 ani, îşi propune să renunţe la producţia de automobile cu motoare termice şi să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligenţă artificială'', arată studiul.

Potrivit experţilor, focusul pe digitalizare şi automatizarea producţiei ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde de euro în PIB până în 2030. Dacă România va implementa automatizarea şi digitalizarea, peste 1 milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector.

Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activităţi care presupun prelucrarea şi utilizarea datelor, activităţi de suport şi programare. Digitalizarea va aduce şi o creştere semnificativă a competenţelor angajaţilor din economie, aceştia urmând să fie obligaţi să utilizeze aplicaţii online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi.

"Marea şansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generaţie, similar cu cea existentă în ţări precum Olanda, Norvegia şi Suedia. În aceste condiţii, beneficiind şi de un capital uman semnificativ, avem şansa de a ne apropia rapid de performanţa ţărilor bogate (Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda'', a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilităţi şi comerţ, însă cel mai ridicat potenţial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în prezent.

Potrivit experţilor, dincolo de digitalizarea administraţiei, este nevoie ca statul să prioritizeze educaţia digitală a românilor, să organizeze prin ANOFM programe de recalificate şi training adaptate noilor realităţi economice.

Cursurile de pregătire şi, în general, digitalizarea activităţilor din economie vor permite, totodată, extinderea bazinului de resurse umane, în condiţiile în care România are aproximativ 2 milioane de oameni care formează o forţă de muncă neexploatată.