„Cred ca nu vom astepta foarte mult pana cand robotii ne vor inlocui, chiar si in domeniul serviciilor. Vedem si-n ziua de astazi ca in foarte multe fabrici din Statele Unite, Japonia, China si chiar din unele tari din Europa robotii sunt cei care produc, inlocuind muncitorii. Cred ca in perspectiva, in urmatorii 10-20 de ani, acesti roboti vor intra si in domeniul serviciilor. Vom avea ospatar-robot care ne serveste la masa si asa mai departe”, a explicat Silviu Gabriel Szentesi, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) in cadrul conferintei Asociatiei Europene pentru Cercetare in Servicii (RESER), eveniment desfasurat la ASE Bucuresti.

Specialisti din domenii precum economie, comunicatii, servicii, educatie sau inginerie, atat din tara, cat si din strainatate au participat astazi la conferinta ASE, unde s-a vorbit despre impactul pietei serviciilor in Romania si in Europa, precum si despre modalitatile prin care acest sector poate fi imbunatit.

„Suntem destul de aproape sa inlocuim oamenii in diferite servicii, fie casnice, fie extracasnice. Ceea ce ma sperie este ca nu stiu daca UE este pregatita pentru asa ceva. Noi nu suntem ca Japonia, China sau SUA, tari care se dezvolta foarte rapid si au deja o serie de prototipuri de roboti umanoizi”, a spus Silviu Szentesi pentru incont.ro.

„In urmatorii 5-10 ani vor aparea meserii care pana acum n-au existat”

„Robotii vor afecta piata muncii, iar noi vom trebui sa ne gandim de pe acum la acest lucru, sa nu ne ia prin surprindere. In urmatorii 5-10 ani vor aparea meserii care pana acum nici n-au existat, de exemplu: roboticianul. Trebuie sa pregatim tanara generatie pentru aceste noi meserii, care vor fi o provocare din punct de vedere al reconversiei profesionale. Cred ca ne putem reorienta spre cercetare, sa devenim mai creativi. Avem o generatie de oameni creativi. Robotii nu vor putea crea in locul nostru. Ei vor putea face anumite munci, care uneori sunt plictisitoare, alteori sunt grele, dificile, chiar sa conduca o masina, de pilda. Cu toate astea, ei nu vor fi capabili sa faca cercetare, educatie etc.”, a adaugat vicepresedintele ANCS.

Szentezi a vorbit, totodata, si despre laserul de la Magurele si "Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP", proiect aprobat de Comisia Europeana. Proiectul implica 40 de institutii academice si de cercetare din 13 state membre. Face parte dintr-o initiativa mai ampla, care include si Republica Ceha si Ungaria, iar scopul sau este de a crea un consortiu de cercetare european de avangarda, potrivit Comisia Europeana.

„Este un program extraordinar de important pentru Romania. Am intrat in linie dreapta cu el. Acum doua zile, Comisia Europeana a aprobat acest proiect, in valoare de 350 milioane de euro. Va duce la dezvoltarea infrastructurii, a altor servicii, va deveni o atractie pentru investitorii in cercetarea stiintifica”, spune vicepresedintele ANCS.

In prezent, in Romania se investesc numai 0,5% din PIB in cercetare si dezvoltare (C&D), in sectoarele public si privat luate impreuna, in timp ce obiectivul national al Romaniei in cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, in contextul unui obiectiv principal de investitii in C&D de 3% pe ansamblul UE.

Serviciile din turism au potential ridicat

„Romania are un potential turistic foarte ridicat si trebuie pus in valoare. Acum este mai greu sa fii competitiv in domeniul industrial, este o competitie dura cu China, cu tarile BRIC, cu SUA (care are costuri mai reduse decat UE), cu celelalte tari europene mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic. Noi nu prea mai producem aproape nimic, trebuie sa fim cinstiti, trebuie sa gasim solutii. Turismul este una dintre ele. Si nu doar serviciile ar trebui incluse in prioritatile noastre, ci si agricultura si industria alimentara, de exemplu”, a adaugat Szentezi.

De aceeasi parere cu el este si Andreea Marin Pantelescu, lector la Facultatea de Comert din cadrul ASE Bucuresti, care sustine ca ar trebui facute niste schimbari in turism: „In primul rand ar trebui sa ne gandim la baza tehnico-materiala a turismului, la infrastructura, la hoteluri, la serviciile de animatie, agrement, dar si la serviciile de transport. Toate acestea formeaza pachetul de vacanta. Pentru ca serviciile turistice sunt foarte eterogene si destul de fragmentate, trebuie sa avem grija sa oferim standarde de calitate pentru fiecare in parte. De exemplu, in ultimul timp s-a observat o diversificare a serviciilor hoteliere si o imbunatatire a calitatii lor prin transformarea marilor hoteluri, cu sute de camere in hoteluri de mici dimensiuni, care pot fi mai bine gestionate, de aproape 25-30 de camere, asa numitele hoteluri boutique. Camerele hotelurilor boutique sunt personalizate in functie de o anumita tema, dar si serviciile sale sunt adaptate la tematica.”

Lectorul de la ASE sustine ca trebuie imbunatatite si serviciile din restaurante, din punct de vedere al diversificarii ofertelor si preparatelor culinare, al dezvoltarii firmelor de catering pentru aprovizionarea diferitelor evenimente: „Se observa o tendinta tot mai accentuata spre restaurantele specializate pe anumite bucatarii: italieneasca, chinezeasca, libaneza, japoneza, thailandeza etc. Nu trebuie uitata pregatirea personalului din turism. Forta de munca din acest domeniu este mai mult sezoniera, din cauza sezonalitatii activitatii turistice. Dar trebuie sa investim in pregatirea personalului din turism, de la salut, zambet, amabilitate, promptitudine, cunoasterea tuturor serviciilor, realizarea corecta a servirii mesei. Nu in ultimul rand, trebuie sa fidelizam clientela, sa o determinam sa revina in locurile respective. Se zice ca un client multumit va spune mai departe altor trei persoane ca a fost multumit. In schimb, un client nemultumit va spune altor 10.”

Andreea Marin Pantelescu crede ca un loc turistic poate fi minunat, dar imposibilitatea accesului din cauza infrastructurii duce la deteriorarea locului de-a lungul timpului.

„Animatia, animatorul in sine joaca un rol important in turism, in special in statiunile de tip resort, care la noi este intr-un stadiu incipient de dezvoltare. Partea de divertisment, agrement si animatie trebuie valorificata la cote maxime”, a declarat pentru incont.ro Andreea Marin Pantelescu, lector la Facultatea de Comert din cadrul ASE Bucuresti. 

Cum imbunatatim serviciile din turism: Parteneriate Public-Private, subventii, sponsorizari si un singur concept de promovare

O cooperare intre agentii economici si autoritatile din domeniul turistic ar face bine serviciilor turistice din Romania, crede lectorul de la ASE: „Agentii economici ar trebui motivati prin anumite subventii, sponsorizari, degrevari de la plata anumitor taxe si impozite, realizarea unor Parteneriate Public-Private (PPP), cu avantaje de ambele parti, atragerea anumitor fonduri din UE pentru proiecte de dezvoltare regionala.”

Este bine sa avem un brand de promovare turistica, dar acesta sa nu sufere modificari de la an la an, noteaza Pantelescu.
„Daca am pornit pe Explore the Carpathian Garden si vrem sa schimbam cu legenda lui Dracula, nu este foarte ok. Un brand se construieste in aproape 20 de ani. Ar trebui sa mergem pe un singur concept, sa avem continuitate. Este bine sa avem personalitati, privelisti, afaceri, cultura, litoral etc., este bine ca avem idei, dar ar trebui sa ne axam pe o singura nisa in promovare si s-o repetam an de an”, incheie lectorul.

Reprezentant CE: „45% dintre start-up-uri ajung la faliment”

Lisbeth Bahl Poulsen, reprezentant al Comisiei Europene si specializat in inovare, crede ca Europa trebuie sa sprijine inovatiile si dezvoltarea serviciilor pentru a ajuta, in special, pietele emergente de pe continent.

„Ne gandim cum putem ajuta companiile mici si mijlocii sa-si managerieze singure resursele, sa vina cu servicii creative si sa ajute, astfel, la stimularea pietelor. Am lucrat in trecut cu tineri intreprinzatori care cereau fonduri europene. La inceput pareau sa stie ce drum apuca, ce vor sa construiasca, apoi primeau banii, isi deschideau afacerile, dar in final le inchideau. Imi pare rau sa spun asta, dar dadeau gres si asta pentru ca timp de doi-trei ani beneficiau de serviciile unor consultanti in business, de coaching, de specialisti care ii ajutau sa-si conduca afacerile. Cand nu-i mai aveau alaturi, se blocau si ajungeau la faliment”, a explicat pentru incont.ro Lisbeth Bahl Poulsen.

Statisticile europene arata ca ca la cinci ani de la lansare, 45% dintre start-up-uri se inchid. Dau faliment sau se inglodeaza in datorii si sunt nevoiti sa-si inchida activitatea, sustine reprezentantul Comisiei Europene. „Cautam solutii prin care sa oferim consultanta permanenta oamenilor de afaceri, atat cu privire la inovatiile in activitatea respectiva, cat si la serviciile oferite. Este important sa-i invatam sa construiasca locuri de munca, dar si valoare adaugata”, spune Poulsen.

„Avem de-a face cu o economie digitala”

„Astazi avem de-a face cu o <<economie digitala>>, oamenii fac afaceri pe internet, comertul international se desfasoara online, internetul a devenit foarte important in dezvoltarea serviciilor din toate domeniile. De aceea, trebuie sa aducem conexiunile wireless in toate zonele, chiar si in regiunile mai putin populate sau in cele mai sarace”, considera Peter Wood, profesor la University College London.

Inovatii in serviciile globale

„Noile tehnologii joaca un rol important in inovare, dar nu trebuie sa uitam faptul ca ele reprezinta doar partea tehnica a intregului proces economic. Trebuie pus accentul si pe partea non-tehnologica. De exemplu, in retail, conteaza foarte mult relatiile cu consumatorii, tipul serviciilor comercializate de retailerul X, modul in care isi trateaza clientii, cum ii face sa se simta, fidelizarea lor etc. Segmentul inovatiei este foarte larg, nu se reduce la un singur lucru. De exemplu, companiile si autoritatile trebuie sa caute solutii in probleme precum poluarea aerului, sa stimuleze consumul, fara sa prejudicieze agentii economici, care sustin economia”, a declarat Metka Stare, presedintele Asociatiei Europene pentru Cercetare in domeniul Serviciilor (RESER).

„Exista servicii care nu creeaza foarte multe locuri de munca, dar care aduc valoare adaugata industriilor de care tin, precum consultare in management, cercetare, nano-tehnologii sau tehnologia verde. Vorbim despre serviciile datorita carora industriile respective functioneaza. De exemplu, sa luam o companie, o clinica, un laborator care efectueaza teste ADN. Pacientii nu ar putea afla niciodata informatii legate de ADN-ul lor, de bolile la care sunt predispusi, daca nu ar beneficia de serviciile clinicii respective”, a adaugat presedintele RESER.

Metka Stare subliniaza faptul ca exista tari ale caror economii functioneaza foarte bine cu mai multe servicii decat productie (industrie). „85% din economia britanica inseamna servicii. Nu trebuie sa consideram serviciile si productia jucatori rivali, ci mai degraba parti complementare, care se ajuta intre ele pentru sustenabilitate si eficienta. Productia, industria in sine, este ajutata de servicii sa ajunga pe piata, sa fie vanduta, sa ajunga la consumatorul final, fie ca sunt persoane sau companii. Astazi, industria sufera schimbari, se transforma datorita noilor modele de afaceri. Scopul nostru ar trebui sa fie cum sa crestem competitivitatea in toate activitatile si, in special, in randul serviciilor, pentru ca ele sunt cele care sustin toate celelalte industrii”, a explicat presedintele RESER pentru incont.ro.

O analiza recenta arata ca PIB-ul UE ar putea creste cu 2,6% in urmatorii 10 ani daca toate statele membre ar aplica pe deplin normele privind piata unica pentru furnizorii de servicii. Birocratia s-ar putea reduce, la randul ei, cu o treime, permitand realizarea unor economii de aproximativ 40 de miliarde de euro.

Academia de Studii Economice gazduieste incepand de astazi a 22-a editie a conferintei internationale Asociatia Europeana de Cercetare in Servicii (RESER), eveniment stiintific dedicat pietei serviciilor din Romania si din Uniunea Europeana, inovarii in cercetare, dar si solutiilor pentru eficientizarea comertului in servicii.

La conferinta participa 170 de specialisti din diverse industrii, precum: economie, comunicatii, servicii, educatie, inginerie etc., atat din tara, dar mai ales din strainatate. Printre personalitatile care participa la eveniment s-au numarat, printre multi altii: Pavel Nastase, rector al ASE Bucuresti (Romania), William B. Beyers, profesor la Universitaty of Washington (USA),  Walter Ganz, Fraunhofer Institute for Industrial Engineering (Germania), Marie-Christine Monnoyer, University of Toulouse 1 Capitole (Franta),  Metka Stare, presedinte al RESER si profesor la University of Ljubljana (Slovenia),  Laurentiu Tachiciu, profesor la ASE Bucuresti, Peter Wood, profesor la University College London, (Marea Britanie) si Lisbeth Bahl-Poulsen, specialist in Relatii Publice la Comisia Europeana (Belgia).

Evenimentul, desfasurat sub genericul “Servicii si dezvoltare economica: provocari locale si globale” se va incheia sambata, la ora 16:00.