Contează, desigur, ce produse alegem şi de unde le luăm. Preţuri mai mari, cu peste 5%, sunt la alimentele folosite des: cartofi, pâine, carne, şi brânzeturi.

În statistica oficială, preţurile au crescut luna trecută cu 3,7% peste cât erau în octombrie 2018. Asta e media, dar cartofii sunt mai scumpi cu 19%, adică mai cumpărăm doar 800 de grame cu cât dădeam pe un kilogram iarna trecută.

Fructele - aproape 10% în plus. Viciile s-au scumpit după ce Guvernul a majorat acciza. Facturile de apă şi gunoi, aproape 7% creştere. Carnea de porc - deja e clar că vom avea un Crăciun mult mai scump ca cel din 2018. Combustibilii au şi ei o creştere de peste 5%.

Comparând preţurile din supermaketuri - acum faţă de noiembrie 2018 la carne și reiese că și la porc şi la vită sunt creşteri. Brânzeturile sunt şi ele mai scumpe, la fel şi baxul de bere.

Nu sunt diferenţe mari, dar după ce adăugăm şi pâinea, ouăle, fructele şi legumele, plus detergent, pasta de tomate şi ce-i mai trebuie omului într-o săptămână şi am ajuns la un cost cu aproape 20 de lei mai mare luna asta faţă de noiembrie 2018.

Una dintre cauze ar fi majorarea salariilor, potrivit raportului pe inflaţie al băncii Naţionale. Când oamenii au bani mai mulţi, cumpăra mai mult - şi dacă e cerere, comercianţii îşi permit să crească şi ei adaosul comercial. Au crescut foarte mult, mai ales cele din mediul bugetar, cu o variaţie anuală de peste 20%.

Când avem salarii mult mai mari la stat, privatul e forţat şi el să majoreze, ca să nu piardă salariaţii. Contribuie la creşterea costurilor de producţie şi criză de specialişti şi forţa de muncă, deci alte scumpiri posibile, plus facturile de energie - preţurile nu sunt plafonate pentru gaz şi curent decât pentru consumatorii casnici, nu şi pentru cei comerciali.

Creşterea salariilor în privat are aşadar multe motive, dar e mult mai rezervată. În concluzie lefurile sunt mai mari, iar inflaţia generată de unele creşteri “mănâncă” din veniturile tuturor.